• Tweet

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis joi, 10 decembrie, retrimiterea dosarului Mineriadei din iunie 1990 la Parchetul General.

Decizia instantei este definitiva. Dosarul se afla in faza de Camera Preliminara inca din anul 2017, iar anul trecut, in mai 2019, instanta decisese retrimiterea dosarului la parchet. Procurorul General de la acea data, Bogdan Licu, a anuntat ca va ataca decizia instantei.

Acum dosarul va intra in atributia Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie in contextul in care unul dintre invinuiti este generalul Mugurel Florescu, fost sef al Directiei Procuraturilor Militare in iunie 1990.

De ce a anulat judecatorul rechizitoriul in Dosarul Mineriadei: Lui Iliescu i s-a incalcat in mod grav si iremediabil dreptul la aparare

"Prin modalitatea in care s-a desfasurat ancheta penala, invinuitului Iliescu Ion i-a fost incalcat, in mod grav si iremediabil, dreptul la aparare."

Aceasta este concluzia judecatorului de Camera Preliminara Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis, pe 8 mai 2019, ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei.

Este vorba de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si fostul director al SRI Virgil Magureanu au fost trimisi in judecata in iunie 2017 pentru infractiuni contra umanitatii.

Practic, la 30 de ani de la aceste evenimente tragice, justitia nu a gasit niciun vinovat. Solutia a generat un val de nemultumiri in randul partilor civile din dosar care s-au aflat in sala anul trecut si care au acuzat "injustitia". Imediat dupa pronuntare sentintei, procurorii au anuntat ca vor contesta decizia.

Magistratul Constatin Epure a motivat la aceasta decizie timp de 10 luni. Intreaga sentinta are 401 pagini. Inainte de a trece la analiza acesteia, trebuie punctat faptul ca ancheta in cazul Mineriadei a fost realizata de 4 inalti magistrati militari: generalul locotenent Ion Alexandru, fostul adjunct al sefului Parchetelor Militare, colonelul Virgiliu Marian Istrate, colonelul Iulian Dinu si locotenent-colonelul Dan Mihail Mitranescu.

Rechizitoriul a fost semnat pentru temeinicie si legalitate de fostul sef al Parchetelor Militare, generalul de brigada Gheorghe Cosneanu.

In cele 400 de pagini, judecatorul Constantin Epure a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea si excluderea a mii de probe, dar si la neregularitatea rechizitoriului.

In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecatii este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si a administrarii probatoriului.

"Incercand sa identifice descrierea faptelor retinute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa - existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane," se arata in motivarea Inaltei Curti.

Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise.

Una dintre principalele probleme a vizat situatia anchetei dupa ce primul rechizitoriu din dosarul Mineriadei, in care era vizat fostul ministru de Interne, generalul Mihai Chitac, a fost reintors la Parchet, in vederea completarii urmaririi penale.

Cauza a fost restituita in 2007, ca urmare a faptului ca nu a fost parcursa procedura speciala a raspunderii ministeriale.

"In aceste conditii, desi trebuia din nou inceputa urmarirea penala ca urmare a celei de-a doua restituiri a cauzei la procuror, organele de urmarire penala au infirmat doar rezolutia de incepere a urmaririi penale in ceea ce-l privea pe fostul inculpat ce a detinut demnitatea de ministru (Chitac Mihai), mentinand, in mod nelegal, celelalte acte de urmarire penala efectuate in cauza," explica judecatorul Epure una dintre hibele anchetei.

Drept urmare, in momentul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat Hotararea Mocanu si altii impotriva Romaniei, in septembrie 2014, in baza careia instanta europeana a decis redeschiderea anchetei in cazul Mineriadei, dosarul se afla in instrumentarea unei unitati de parchet militare "care a apreciat, in mod eronat, ca dosarul se afla in faza urmaririi penale."

"Asadar, in cauza nu era inceputa urmarirea penala, iar refacerea actelor anulate de catre instanta trebuia sa inceapa cu o rezolutie de incepere a urmaririi penale (sau o ordonanta de reluare a urmaririi penale), act procesual care lipseste in cauza."

Concluzia Inaltei Curti: "Activitatile circumscrise de aceasta unitate de parchet administrarii probatiunii - iar ulterior de Sectia Parchetelor Militare -, nu pot avea valoare probatorie."

Legat de aceste aspecte, Inalta Curte sustine ca fostul militar, generalul (r) Dan Voinea, era incompatibil in 2007 sa faca ancheta in acest caz, deoarece emisese primul rechizitoriu care fusese restituit la parchet. Toate actele semnate de acesta au fost anulate.

13 persoane, in frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu, Mugurel Florescu, Miron Cozma, Adrian Sarbu si Cazimir Ionescu sunt acuzate de infractiuni contra umanitatii, fapte pedepsite cu inchisoare pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani.

Potrivit procurorilor militari, in zilele de 11 si 12 iunie 1990, autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment.In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

Atacul a fost pus in practica in dimineata zilei de 13 iunie 1990, avand drept consecinte moartea prin impuscare a 4 persoane, ranirea altor 1388 de persoane si privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui numar total de 1250 de persoane Ulterior, peste 200 de persoane au fost ridicate si transportate la o unitate militara a Ministerului de Interne din localitatea Magurele, unde au fost retinute pana in dupa amiaza aceleiasi zile, cand au fost lasate sa plece, dupa o cercetare sumara.

Concomitent, s-a patruns in forta, fara drept, in sediul Institutului de Arhitectura si al Universitatii din Bucuresti, fiind perchezitionate mai multe birouri, iar persoanele aflate in incinta au fost evacuate prin acte de violenta.Conform hotararii luate de catre presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, primul-ministru al Guvernului Romaniei, viceprim-ministrul, conducatori ai institutiilor de forta, precum si de catre persoane din conducerea Frontului Salvarii Nationale, in Piata Universitatii au fost adusi muncitori de la Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti, coordonati de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresand fizic persoanele intalnite in zona Institutului de Arhitectura, dupa care au ocupat Piata Universitatii impreuna cu fortele de ordine, pentru a impiedica revenirea manifestantilor.

Actiunile intreprinse de autoritatile statului au generat o riposta violenta din partea opozantilor, astfel ca au fost incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Romane si Serviciului Roman de Informatii.S-a facut uz de arma cu munitie de razboi de catre fortele de ordine, in aceste imprejurari fiind impuscate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost ranite, de asemenea, prin impuscare.

Represiunea autoritatilor a continuat, in zilele de 14 si 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfasurat impreuna cu minerii si muncitorii din mai multe judete ale tarii, care devenisera o adevarata forta de ordine, paralela cu cele recunoscute si organizate potrivit legii.In acest context, minerii adusi in Bucuresti au devastat sediile partidelor politice nou infiintate sau reinfiintate dupa Revolutia din decembrie 1989 si care se aflau in opozitie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucurestiului si alte persoane avand legatura cu manifestatiile din Piata Universitatii, imaginile cu actele de violenta comise de mineri pe strazile orasului fiind mediatizate in intreaga lume, mai spun anchetatorii. Dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul intocmit 2.000 de file.