"Ne-au lăsat în Schengen dar ne-au furat tezaurul!" - ipoteza care se răspândește după furtul aurului dacic din Olanda

Postat la: 27.01.2025 |

"Ne-au lăsat în Schengen, dar ne-au furat tezaurul", e ipoteza tot mai răspândită pe anumite canale și rețele de socializare în mediul românesc. Unii dintre internauți cred că furtul din Olanda nu e ceva întâmplător, iar organizarea unei asemenea operațiuni ar putea să fie doar de un actor statal.

Interesant este că inclusiv la nivel guvernamental au venit poziționări clare. Premierul Marcel Ciolacu a decis formarea unein celule de criză și a avertizat că acest caz „nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei". Olanda și Austria au fost principalii opozanți ai aderării României și Bulgariei la Schengen. Totuși, România a intrat la 1 ianuarie în cele din urmă un schengen.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, anunţă că a decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur,. "Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta", dă asigurări premierul.

"Din această celulă de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii.", anunţă Ciolacu. El afirmă şi că ministrul Culturii, Natalia Intotero, va avea luni întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid.

"În plus, am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Şi am cerut ca experţii români să se deplaseze de urgenţă în Olanda şi să asigure aducerea în ţară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziţii. Acest jaf care trebuie soluţionat nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil.", subliniază premierul.

"Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat", a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.