• Tweet

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat sute de cazuri de hepatită acută infantilă de origine necunoscută, motiv pentru care instituția a considerat această boală o problemă urgentă și de „prioritate absolută".

Multe dintre aceste cazuri pot fi asociate cu super-antigenul Coronavirusului, potrivit celui mai recent studiu publicat în prestigioasa publicație academică internațională The Lancet. Este o nouă ipoteză luată în calcul. Însă până acum nu a fost stabilită o legătură clară în acest sens. "Sunt în continuare mai multe ipoteze luate în calcul pentru a explica apariția cazurilor de hepatită de cauză necunoscută, dar mai cu seamă a formelor grave, care duc rapid la insuficiență hepatică și la nevoia de transplant de ficat", a explicat președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, dr Marius Geantă.

Deși numărul cazurilor este în creștere, se pare că oamenii de știință încă nu au descoperit cauza acestor simptome grave care pot fi fatale în cazul unor copii. "Deși se adună în continuare date în mai multe țări (atât despre noi cazuri, dar și date individualizate despre fiecare caz), analiza este îngreunată de indisponibilitatea unor informații cheie (provenind, de exemplu, din biopsia hepatică; în puținele cazuri în care au existat date de biopsie hepatică, s-a dovedit că aceasta nu este sugestivă pentru a susține implicarea directă a adenovirusului 41F) sau de date incomplete (de exemplu, s-au luat în calcul date despre infecția recentă cu SARS-CoV-2, nu și date despre o infecție mai veche, care a trecut de faza acută)", a mai menționat specialistul.

"De ce este atât de important să fie luate în calcul cât mai multe informații? Pentru a putea elimina sau valida ipotezele de lucru", a mai punctat specialistul în sănătate publică. Expertul a explicat și care posibila legătură cu super-antigenul coronavirusului. "Un studiu de caz publicat recent în The Lancet, și bazat de studii în laborator, aduce o ipoteză pe care mulți cercetători o consideră plauzibilă pentru a explica de ce apar aceste forme fulminante de hepatită la copii la care s-a identificat prezența adenovirusului 41F (dar alte date disponibile până acum nu susțineau și nici nu puteau explica mecanismul prin care apare hepatita fulminantă, cunoscând faptul că adenovirusul 41F determină afectări gastrointestinale, alături de cele respiratorii; nu există dovezi care să lege, istoric, infectarea cu acest subtip de adenovirus de apariția hepatitei fulminante).

În studiul menționat, s-au dat în calcul analize care nu au fost incluse în cele mai multe dintre cercetările anterioare: analiza SARS-CoV-2 în materiile fecale. După o infecție acută cu SARS-CoV-2, este cunoscut faptul că virusul poate să persiste la nivelul intestinului o perioadă lungă de timp, chiar dacă episodul acut s-a remis și persoana respectivă s-a vindecat.

Autorii studiului afirmă că prezența în intestin a SARS-CoV-2 suprapusă cu o infectare cu adenovirusul 41F (afectarea gastrointestinala) favorizează apariția unui mecanism de activare exagerată a celulelor imunitare, mediată de așa-numitul super-antigen SARS-CoV-2 (în fapt fragmente ale proteinei Spike care persistă și se acumulează în intestin, iar din interacțiunea cu factorul favorizant adenovirus 41F rezultă un răspuns imun exagerat, asemănător celui descris în sindromul inflamator multisistemic, care apare la o minoritate a copiilor în faza acută a infecției SARS-CoV-2)", a mai precizat medicul.

Același studiu afirmă că superantigenul SARS-CoV-2 de la nivel intestinal are asemănări structurale cu enterotoxina B secretată de stafilococul auriu. Aceasta determină o activare exagerată și nespecifică a sistemului imun, determinând forme grave de boală care pot merge până la șocul septic. "Dacă vor fi confirmate de alte cercetări independente, datele din studiul publicat de The Lancet se vor dovedi extrem de importante din punct de vedere diagnostic și terapeutic, permițând o identificare mai rapidă a cazurilor și intervenții care să blocheze căile răspunsului imun exagerat, împiedicând astfel apariția complicațiilor, inclusiv hepatita fulminantă" a mai explicat medicul.

În ultimele săptămâni, a existat o creștere semnificativă a cazurilor de hepatită la copii. La nivel global, aproximativ 450 de copii au fost infectați cu misterioasa afecțiune în timp ce 12 și-au pierdut viața, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDPC) 232 de cazuri au fost raportate în Europa. 229 sunt clasificate ca probabile și trei ca fiind legate epidemiologic. Din cele 229 de cazuri probabile, 122 sunt vindecate, în timp ce 18 rămân sub tratament. Rapoartele provin dintr-un total de 14 țări și se referă la: Regatul Unit (131 de cazuri), Spania (26), Italia (24), Belgia (12), Suedia (9), Danemarca (6), Irlanda (6), Țările de Jos (6), Norvegia (5), Cipru (2), Grecia (2), Polonia (1), Serbia (1), Slovenia (1).

Din cele 143 de cazuri cu informații, 22 (15,4%) au fost internate într-o secție de terapie intensivă. Din cele 98 de cazuri pentru care au fost disponibile aceste informații, șase (6,1%) au primit un transplant de ficat.Deși până acum nu există niciun motiv identificat, adenovirusul - o familie comună de infecții responsabilă de boli de la răceli la infecții oculare - ar putea cauza această afecțiune. Dintre 176 de cazuri din Marea Britanie, aproximativ 126 au fost testate pentru adenovirus, dintre care 91 au fost detectate (72%). Printre cazuri, adenovirusul a fost detectat în principal în sânge. Alte ipoteze și posibili cofactori sunt în curs de investigare. Cele mai multe cazuri continuă să fie raportate ca cazuri sporadice nelegate.

Cu toate acestea, adenovirusul a fost detectat doar în probe de sânge sau plasmă pentru multe dintre cazuri și, de asemenea, în încărcături virale scăzute. Astfel, chiar și OMS a remarcat că din moment ce „adenovirusul nu a fost încă identificat în probele de țesut hepatic analizat și, prin urmare, ar putea fi mai degrabă o coincidență decât un factor cauzal". Agenția pentru Securitatea Sănătății din Marea Britanie (UKHSA) a detectat, de asemenea, SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, în 24 de cazuri din 132 cu rezultate disponibile (18%). Agenția a menționat că „testarea serologică SARS-CoV-2 este în curs".

Într-o intervenție bizară săptămâna trecută, șefii de sănătate din Marea Britanie au spus că au investigat și dacă „expunerea la câini" este de vină, a raportat The Guardian. Cu toate acestea, oficialii nu au explicat modul în care câinii ar putea fi de vină, dar ei sunt purtători cunoscuți de tulpini de adenovirus. Potrivit experților, până în prezent simptomatologia la care a fost asociată această boală este prezența icterului (care se traduce printr-o concentrație mare de bilirubină în sânge), situație care este însoțită de dureri abdominale și vărsături care au dus la insuficienţe hepatice care au sugerat chiar studierea necesităţii transplanturilor.

În acelasi sens, alte semne ale bolii descrise de autoritățile sanitare sunt greața, urina închisă, scaune deschise la culoare, iar pielea și ochii tind să se îngălbenească. În ceea ce privește contagierea acesteia, s-a subliniat că poate fi asociată cu dobândirea unora dintre celelalte variante de hepatită, denunțând că aceasta are o conotație acută, datorită vitezei cu care apare inflamația și încep să apară simptomele. În acest sens, este important de reținut că, în cazul variantelor A și E, acestea sunt asociate cu ingestia sau contactul cu alimente sau apă a persoanelor care au deja virusul.

În cazul variantelor B, C si D, contagiunea se produce prin contactul cu fluidele; inclusiv sângele. În ceea ce privește eventuala prezentare a simptomelor, specialiștii se referă la importanța consultării experților, evitarea automedicației și asigurarea condițiilor de odihnă pentru copil. În acest sens, aceștia trag un semnal de alarmă și împotriva folosirii unor medicamente precum Paracetamol, explicând că acest lucru ar putea fi riscant, avertizând că, dacă ficatul este într-adevăr afectat, organismul ar procesa respectiva substanță ca fiind toxică.