Noul coronavirus, o provocare si pentru serviciile de informatii

Postat la: 24.03.2020 |

Noul coronavirus, o provocare si pentru serviciile de informatii

Noul coronavirus bulverseaza de asemenea lumea serviciilor de informatii occidentale, a caror vigilenta se dubleaza - in contextul unui Internet supraincarcat -, iar serviciile de spionaj se redimensioneaza in fata unor amenintari multiforme, in timp ce Guvernele se concentreaza doar asupra epidemiei.

Pe masura ce lumea se inchide pentru a opri raspandirea COVID-19, serviciile se spionaj se confrunta cu o dubla problematica. Ele sunt constranse la o importanta reorganizare, in vederea evitarii raspandirii bolii in randul lor, si asista, totodata, la o crestere masiva a volumelor schimburilor pe Internet - continuturi oficiale sau neoficiale, confidentiale sau deschise, exacte sau false, relateaza AFP.

Intre dezinformarea organizata si atacuri cibernetice sub toate formele, serviciile de informatii vegheaza atent, organizand alternanta echipelor la sedii. In jargonul militar, acest lucru se numeste "mod degradat".

Mesageriile serviciilor militare de informatii sunt suficient de cifrate pentru a fi folosite de la domiciliul agentilor, declara pentru AFP un fost membru al serviciilor franceze externe (DGSE). Insa ele nu permit accesul la bazele de date cele mai sensibile. "Exista o continuitate in campul muncii, insa informatia strategica va fi neaparat mai usoara", rezuma el.

In Statele Unite, situatia este asemanatoare, declara pentru AFP Brian Perkins, un cercetator de la Fondation Jamestown din Washington si totodata un fost analist in Marina americana (US Navy). Se adauga insa o capcana suplimentara - pilonul meseriei, contactul uman, devine uneori imposibil.

"Cea mai mare provocare reprezentata de COVID-19 este incapacitatea ofiterilor de teren din servicii de a munci in zone foarte contaminate, mai ales cele in care sunt restrictii de ciculatie", explica el.

Este necesar, astfel, sa se actioneze in alt mod si sa se faca mai putin, in timp ce cantitatea de munca este aceeasi, daca nu creste. Administratiile si guvernele se concentreaza aproape exclusiv asupra bolii. In alta parte se uita doar serviciile.

Iar parerile sunt unanime - amenintarea vine de pe web, indiferent ca este vorba despre un atac in toata regula impotriva unei infrastructuri sau unei administratii, sau despre destabilizarea opiniilor publice ingrijorate, prin intermediul stirilor false.

"Actorii rauvoitori exploateaza aceste noi circumstante exigente", constata Europol intr-un comunicat. "Entitatile competente ale uniunii Europene (UE) sunt in contact strans unele cu altele" pentru a le face fata.

Evantaiul este larg - de la jaf economic si strategic la alterarea datelor (electorale, stiintifice, etc.), trecand prin paralizia serverelor, campanii de phishing, defaimare...

Insa cel mai important pericol - care provine de la un stat inamic sau de la grupari in subordinea acestor state - sunt operatiuni masive si sofisticate impotriva unei administratii sau unei structuri.

Un expert din sector, cu multi ani pe teren, subliniaza ca marile puteri dispun de retele suficient de solide si complementare pentru a raspunde. "Un atac cibernetic masiv sau tai Internetul? O poti face in tari subdezvoltate", spune el. "Dar, pentru a dobori Internetul in tarile occidentale, trebuie totusi sa depui efort".

Unii ar fi sperat la un armistitiu mondial, pentru ca numai o cooperare planetara pare susceptibila sa diminueze letalitatea noului coronavirus.

Insa, "in aceste ultime sase saptamani, noi am vazut actori amenintatori chinezi continuandu-si operatiunile impotriva tintelor lor extrne obisnuite", constata Ben Read, de la servciiul de analiza in spionaj cibernetic al societatii americane FireEye.

"Este prea devreme sa se observe o scadere cantitativa a activitatii, insa ceea ce vedem este conform modelelor, nu exista vreun semn de armistitiu", da el asigurari, subliniind asupra continuarii activitatilor in Coreea de Nord, Asia de Sud si Rusia.

"Nu este necesar sa se mobilizeze multi oameni si nici resurse in vederea efectuarii acestui tip de atacuri", subliniaza Suzanne Spaulding, o analista la Centrul de Studii Strategice si Internationale (CSIS) de la Washington.

"Rusia este absolut angajata zilnic in operatiuni de dezinformare care vor sa aduca atingere increderii publice in democratia noastra. Nu exista niciun motiv sa credem ca se va opri", subliniaza ea.

In fapt, Moscova face obiectul intregii atentii a cancelariilor occidentale, care o acuza de multiple operatiuni de dezinformare cu privire la noul coronavirus.

Task-force-ul East Stratcom al Uniunii Europene, cu atributii impotriva dezinformarii, a atribuit Moscovei nu mai putin de

110 campanii de la 22 ianuarie la 19 martie. Este vorba despre mesaje "caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a folosi dezinformarea in vederea amplificarii disensiunilor, semanarii neincrederii si haosului si exacerbarii situatiilor de criza".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Noul coronavirus, o provocare si pentru serviciile de informatii

Postat la: 24.03.2020 |

0

Noul coronavirus bulverseaza de asemenea lumea serviciilor de informatii occidentale, a caror vigilenta se dubleaza - in contextul unui Internet supraincarcat -, iar serviciile de spionaj se redimensioneaza in fata unor amenintari multiforme, in timp ce Guvernele se concentreaza doar asupra epidemiei.

Pe masura ce lumea se inchide pentru a opri raspandirea COVID-19, serviciile se spionaj se confrunta cu o dubla problematica. Ele sunt constranse la o importanta reorganizare, in vederea evitarii raspandirii bolii in randul lor, si asista, totodata, la o crestere masiva a volumelor schimburilor pe Internet - continuturi oficiale sau neoficiale, confidentiale sau deschise, exacte sau false, relateaza AFP.

Intre dezinformarea organizata si atacuri cibernetice sub toate formele, serviciile de informatii vegheaza atent, organizand alternanta echipelor la sedii. In jargonul militar, acest lucru se numeste "mod degradat".

Mesageriile serviciilor militare de informatii sunt suficient de cifrate pentru a fi folosite de la domiciliul agentilor, declara pentru AFP un fost membru al serviciilor franceze externe (DGSE). Insa ele nu permit accesul la bazele de date cele mai sensibile. "Exista o continuitate in campul muncii, insa informatia strategica va fi neaparat mai usoara", rezuma el.

In Statele Unite, situatia este asemanatoare, declara pentru AFP Brian Perkins, un cercetator de la Fondation Jamestown din Washington si totodata un fost analist in Marina americana (US Navy). Se adauga insa o capcana suplimentara - pilonul meseriei, contactul uman, devine uneori imposibil.

"Cea mai mare provocare reprezentata de COVID-19 este incapacitatea ofiterilor de teren din servicii de a munci in zone foarte contaminate, mai ales cele in care sunt restrictii de ciculatie", explica el.

Este necesar, astfel, sa se actioneze in alt mod si sa se faca mai putin, in timp ce cantitatea de munca este aceeasi, daca nu creste. Administratiile si guvernele se concentreaza aproape exclusiv asupra bolii. In alta parte se uita doar serviciile.

Iar parerile sunt unanime - amenintarea vine de pe web, indiferent ca este vorba despre un atac in toata regula impotriva unei infrastructuri sau unei administratii, sau despre destabilizarea opiniilor publice ingrijorate, prin intermediul stirilor false.

"Actorii rauvoitori exploateaza aceste noi circumstante exigente", constata Europol intr-un comunicat. "Entitatile competente ale uniunii Europene (UE) sunt in contact strans unele cu altele" pentru a le face fata.

Evantaiul este larg - de la jaf economic si strategic la alterarea datelor (electorale, stiintifice, etc.), trecand prin paralizia serverelor, campanii de phishing, defaimare...

Insa cel mai important pericol - care provine de la un stat inamic sau de la grupari in subordinea acestor state - sunt operatiuni masive si sofisticate impotriva unei administratii sau unei structuri.

Un expert din sector, cu multi ani pe teren, subliniaza ca marile puteri dispun de retele suficient de solide si complementare pentru a raspunde. "Un atac cibernetic masiv sau tai Internetul? O poti face in tari subdezvoltate", spune el. "Dar, pentru a dobori Internetul in tarile occidentale, trebuie totusi sa depui efort".

Unii ar fi sperat la un armistitiu mondial, pentru ca numai o cooperare planetara pare susceptibila sa diminueze letalitatea noului coronavirus.

Insa, "in aceste ultime sase saptamani, noi am vazut actori amenintatori chinezi continuandu-si operatiunile impotriva tintelor lor extrne obisnuite", constata Ben Read, de la servciiul de analiza in spionaj cibernetic al societatii americane FireEye.

"Este prea devreme sa se observe o scadere cantitativa a activitatii, insa ceea ce vedem este conform modelelor, nu exista vreun semn de armistitiu", da el asigurari, subliniind asupra continuarii activitatilor in Coreea de Nord, Asia de Sud si Rusia.

"Nu este necesar sa se mobilizeze multi oameni si nici resurse in vederea efectuarii acestui tip de atacuri", subliniaza Suzanne Spaulding, o analista la Centrul de Studii Strategice si Internationale (CSIS) de la Washington.

"Rusia este absolut angajata zilnic in operatiuni de dezinformare care vor sa aduca atingere increderii publice in democratia noastra. Nu exista niciun motiv sa credem ca se va opri", subliniaza ea.

In fapt, Moscova face obiectul intregii atentii a cancelariilor occidentale, care o acuza de multiple operatiuni de dezinformare cu privire la noul coronavirus.

Task-force-ul East Stratcom al Uniunii Europene, cu atributii impotriva dezinformarii, a atribuit Moscovei nu mai putin de

110 campanii de la 22 ianuarie la 19 martie. Este vorba despre mesaje "caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a folosi dezinformarea in vederea amplificarii disensiunilor, semanarii neincrederii si haosului si exacerbarii situatiilor de criza".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE