Studiul care răstoarnă tot ceea ce știam: telescopul James Webb a găsit date înainte de Big Bang

• Tweet

Un studiu realizat de doctorul canadian Rajendra Gupta analizează datele furnizate de telescopul James Webb. Conform datelor oferite de performantul telescop este posibil ca tot ceea ce știam până acum să fie o mare eroare.

Acest nou studiu arată faptul că existau galaxii mature în Univers, formate cu mult înainte de Big Bang, ceea ce schimbă radical perceția asupra modului în care au apărut plantele.

Până recent, oamenii de știință susțineau că Universul are o vârstă de 13,8 miliarde de ani. Noile date furnizate de telescopul James Webb arată că, de fapt, vârsta Universului ar fi de aproximativ 26,7 miliarde de ani.

Publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society la începutul acestei luni, studiul a fost realizat de Dr. Rajendra Gupta, profesor adjunct de fizică la Universitatea din Ottawa, Canada.

Cu o teorie care răstoarnă modelul cosmologic dominant, Gupta a analizat observațiile făcute în spațiul cosmic de către telescopul spațial James Webb și a concluzionat că universul are de fapt 26,7 miliarde de ani.

"Modelul nostru nou conceput prelungește timpul de formare a galaxiilor cu câteva miliarde de ani, ceea ce face ca universul să aibă 26,7 miliarde de ani, și nu 13,7 miliarde de ani, așa cum s-a estimat anterior", a declarat Gupta, al cărui studiu aruncă o nouă lumină asupra așa-numitei probleme a "galaxiilor timpurii imposibile".

În februarie, de exemplu, cercetătorii care au analizat primul set de date publicat de James Webb au descoperit galaxii antice care par să conțină sute de miliarde de stele, ceea ce le face mult mai mari decât se credea anterior că ar fi fost posibil la atât de puțin timp după Big Bang.

Galaxiile și stelele precum Methuselah par să aibă un nivel de maturitate și de masă asociat de obicei cu miliarde de ani de evoluție cosmică, ceea ce indică faptul că este posibil ca ele să fi existat de mai mult de 13,8 miliarde de ani. Cu toate acestea, studii anterioare celui al lui Gupta au estimat că acestea au apărut la sute de milioane de ani după Big Bang.

Joel Leja, profesor asistent la Penn State, care a fost implicat în studiu, a declarat că echipa toți se așteptau să găsească doar "galaxii tinere, bebeluși" atunci când au studiat perioada de început a Universului.

"Am descoperit galaxii la fel de mature ca și a noastră în ceea ce se înțelegea până acum a fi zorii Universului (...( Aceasta este prima noastră perpectivă atât de departe, așa că este important să ne păstrăm mintea deschisă cu privire la ceea ce vedem."

Teoria "luminii obosite" a astronomului elvețian Fritz Zwicky propune că deplasarea spre roșu a luminii provenite de la galaxiile îndepărtate se datorează pierderii treptate de energie de către fotoni pe distanțe cosmice vaste. Cu toate acestea, s-a constatat că ea intră în conflict cu cele mai recente observații.

În studiul său, Gupta a constatat că "permițând ca această teorie să coexiste cu universul în expansiune, devine posibilă reinterpretarea deplasării spre roșu ca un fenomen hibrid, mai degrabă decât unul datorat expansiunii".

Această problemă se referă la un fenomen care i-a nedumerit mult timp pe oamenii de știință - faptul că unele galaxii despre care se crede că au apărut la mult timp după Big Bang par să fie, de fapt, mult mai vechi decât vârsta estimată a universului.