• Tweet

In interesant interviu cu filosoful si specialistul in inteligenta artificială Carlos X Blanco in cele ce urmează, apărut in Revista "Naves en Llamas", numărul 22  din 2023:

Cât de importantă este filosofia în dezvoltarea inteligenței artificiale și cum pot contribui filosofii la acest domeniu?

Un serviciu minim oferit de filosofie este analiza limbajului folosit, critica și reformularea conceptelor. Aceasta este o sarcină obligatorie în filosofie, ceva ce trebuie să facem întotdeauna. Este o sarcină indispensabilă, nu singura, așa cum preconiza filosofia analitică anglo-saxonă, dar una foarte importantă. Așa vom evita să cădem în retorică sau în îngrămădeala de cuvinte și așa ne vom îndrepta spre o adevărată știință. Expresia "inteligență artificială" este un oximoron, o figură de stil precum "un fier de lemn". Gramatica spaniolă îți permite să construiești expresii care sunt contradicții in terminis, ceea ce este uneori bine în scopuri poetice, de exemplu, dar gramatica filosofică, care este însăși logica sau sistemul de raționalitate al ființei umane, o interzice.

Odată denunțat oximoronul "inteligență artificială", putem intra într-un dublu câmp de analiză: a) ontologic (ce este în lume, ce este inteligența, dacă inteligența nu este -în esență- o manifestare a celor vii); și b) gnoseologic (ce sunt "științele cognitive", care este statutul gnoseologic al disciplinei numite "inteligență artificială" și al psihologiei cognitive?

M-am consacrat acestor întrebări acum 30 de ani, când mi-am scris teza de doctorat. Încă de atunci, puteam vedea repercusiunile dezastruoase ale unei discipline inventate, ale unui reducționism brutal, ale unui interes capitalist târziu de a ridica tehnologia la nivelul unui altar și de a distruge umanitatea. Bineînțeles, în departamentul meu, alcătuit în principal din ignoranți, nimeni nu m-a ascultat.

Cum ați defini inteligența artificială din punct de vedere filosofic?

Este proiectul de eradicare a ființelor umane. Acest proiect, susținut de milioane de dolari, are o istorie îndelungată. Astăzi, îl vedem doar ca pe un proiect tehnologic care le va permite giganților tehnologiei să acumuleze câștiguri de capital enorme în detrimentul unei structuri antropologice recognoscibile. Iar acest aspect este real și înfricoșător, dar trebuie înțeles și în "genealogia" sa, nu doar în prezent. Nominalismul, adică scolastica decadentă din secolul al XIV-lea, care a început să vadă lumea ca pe o simplă colecție de fapte care pot fi izolate și intuite direct de către minte: la Ockham găsim rădăcina individualismului feroce. Este deja individul-atom al neo-liberalilor anglo-saxoni în materie de antropologie și politică și este simbolul atomic al creierului integrat într-un "limbaj al gândirii", așa cum dorea Jerry A. Fodor.

Din câte știu, nimeni nu a vrut să vadă legătura dintre individualismul nominalistic și atomismul minții ca elemente esențiale ale unui proiect de transformare a omului în mașină. Nu este vorba că inteligența artificială face mașinile "umane". Dimpotrivă, scopul este de a transforma omul în mașină, ceea ce este tehnic posibil și mult mai profitabil și... metafizic, mortal.

În opinia dumneavoastră, care sunt implicațiile etice și morale ale dezvoltării inteligenței artificiale avansate?

Așa cum am spus mai devreme, trebuie să studiem genealogia modernității pentru a înțelege posibilele evoluții viitoare. Nominalismul și individualismul la sfârșitul Evului Mediu. Empirismul și raționalismul în epoca modernă. Omul ca mașină de procesare a simbolurilor și de urmărire a unei gramatici mentale universale, în secolul XX. Între cele două, liberalismul și contractualismul: suntem părți într-un cadru, atomi discreți și înlocuibili, supuși unei gramatici care ne domină și ne traversează. Ei bine, de aici trebuie să extrapolăm în viitor. Devenim din ce în ce mai multe "părți", cu tot mai puțin "suflet".

Să nu uităm că istoria umanității este istoria sclaviei în cele mai diverse forme ale sale. Omul, în general, a fost tratat ca o fiară și ca un "lucru", în conformitate cu cele mai bizare și diverse paradigme juridice și politice. Omul este un suc extras care servește drept "instrument vocal" și o bestie care poate fi cumpărată și vândută, o proprietate asupra căreia stăpânul are "dreptul de a folosi și de a abuza". Sucul extractibil nu este doar forța de muncă a sclavului, ci și capacitatea sa de a oferi plăcere și divertisment altora etc. Timp de secole, mercantilizarea și reificarea ființei umane a fost un fapt pe care capitalismul nu a făcut decât să-l întărească și să-l consacre. Pornind de la această bază, așa-numita inteligență artificială merge și mai departe: nu numai corpul uman - ca întreg și în toate părțile sale -, ci și interiorul uman urmează să fie transformat într-o marfă. Fiecare colț al sufletului său (volitiv, emoțional, intelectual) urmează să fie colonizat și vândut.

Ce părere aveți despre conceptul de "conștiință" în cadrul inteligenței artificiale și cum ar putea afecta înțelegerea noastră despre mintea și conștiința umană?

Conștiința în inteligența artificială este tratată magistral în cel mai mare film filosofic din toate timpurile: "2001: Odiseea spațială". Hal 9000 are o conștiință, o conștiință "de" conștiință. În acest caz, este vorba de "conștiința morții". Astronauții trebuie să oprească (ireversibil) un dispozitiv. Dar acest dispozitiv, super-odenatorul care controlează nava spațială, are "conștiința de". Hal 9000 se teme de moarte și ucide pentru a trăi. Însăși conștiința morții ne identifică ca ființe umane, iar HAL 9000 era, prin urmare, uman. Conștiința nu este o "substanță" care găzduiește un animal sau o mașină.

Conștiința este o intenționalitate, o referință sau o relație care transcende persoana care o experimentează. Este un fel de deschidere către alte realități (transcendență), mai ales dacă aceste realități sunt alte conștiințe. Programele și roboții de astăzi nu sunt conștiente, dar uzurpă funcții antropologice care erau conștiente. Putem vedea acest lucru în educație: vrem să transformăm copiii occidentali în bestii dependente de pornografie și jocuri video, scutindu-i de efort și scutind statul de obligația de a angaja și de a pregăti mai bine profesorii. Conștiința dispare în digitalizarea educației. Trăim eclipsa conștiinței.

Cum ar putea inteligența artificială să schimbe modul în care înțelegem concepte precum identitatea, viața privată și autonomia personală?

Acestea s-au schimbat deja. Acesta este un fapt. Iar ceea ce se va întâmpla probabil este că drepturile și atributele fundamentale ale individului vor dispărea. Persoana va sfârși prin a deveni o ficțiune, ceva care există din punct de vedere juridic pe hârtie, dar care nu are o structură ontologică. Asistăm la un proces de golire, de "uzurpare" a facultăților umane. La fel cum, în vremea fordismului și a taylorismului, nu era necesar să fii o "persoană" pentru a fi muncitor și era mai interesant, după cum spuneau primii "manageri" ai capitalismului, să angajezi gorile dresate... astăzi, sistemul vrea consumatori fără identitate reală. Acest capitalism alienant a eliminat mii de meserii, mii de aptitudini și tradiții pe care oamenii le-au purtat cu ei de generații întregi. Ei bine, acum asaltul nu este doar asupra "cunoștințelor", ci și asupra atributelor fundamentale ale ființei umane. Pentru a face acest lucru, ei elimină tatăl, mama, profesorul și orice formă de autoritate și sursă de reguli. Regulile sunt stabilite de Marele Dispozitiv și în fiecare copil trebuie să existe un terminal (telefonul mobil) cu care să conducă creatura până când aceasta devine o legumă și o marfă.

Cu ce provocări etice credeți că ne vom confrunta odată cu adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale în diverse sectoare ale societății?

Transformarea definitivă a omului în lucru. Acum asistăm la etapa intermediară, cu animalismul. Omenirea occidentală a devenit atât de degradată, atât de obișnuită să se vadă pe sine în termeni de animal, încât nu există nicio problemă în a atribui drepturi animalelor. Pentru mulți oameni, chiar și pentru cei care au trecut prin universitate (și printre ei cei mai răi), un animal de companie valorează mai mult decât un copil. Următorul pas este scenariul pe care scriitori precum Asimov îl preconizau cu zeci de ani în urmă, când eram copil: legile roboticii. Un robot va dobândi drepturi asupra oamenilor și chiar și oamenii vor deveni asistenți, apendice și sclavi ai roboților. Un mare paradox, pentru că cuvântul robot înseamnă sclav. Dar toate acestea sunt deja prezente în "Capitalul" lui Marx: alienarea mașinii.

Ce părere aveți despre rolul inteligenței artificiale în luarea deciziilor, în special în situații critice, cum ar fi justiția, medicina și securitatea?

În prezent, inteligența artificială ia deja decizii esențiale în domeniile finanțelor, comunicațiilor și așa mai departe. Dacă aveți un cont de Twitter, este ușor să fiți insultat de "roboți", adică de profiluri ciudate, pline de mesaje incoerente (mult text în engleză, meme-uri absurde etc.), pentru că nu sunt oameni, dar "roboții" care vă insultă au fost declanșați de cineva uman aflat la începutul lanțului, care și-a lansat campania în deplină cunoștință de cauză. Același lucru este valabil și pentru investiții: viitorul unei țări întregi este decis de o mașină, dar cine este fiul mamei care a decis ca - la rândul său - o mașină să decidă? Să fim sinceri: ceea ce se întâmplă cu monstrul cibernetic care ne invadează este un rafinament al unui monstru anterior, monstrul birocratic. Un subordonat trebuie să comită un act crud, îndoielnic din punct de vedere moral, dar... regulile o cer, superiorul o decide. Și se face. Când vorbim despre "programe" sau "algoritmi", există, de asemenea, o încercare evidentă de a evita responsabilitatea, care este întotdeauna umană. Dar există întotdeauna responsabilitate. Vi se spune că "acest lucru (tehnologia) este ireversibil"... dar puteți, de asemenea, să vă opuneți. Oamenii trebuie să se ridice și să își asume responsabilitatea pentru deciziile pe care le iau. Destul este destul.

Ce argumente filosofice pot susține sau respinge posibilitatea ca mașinile să dezvolte emoții sau o anumită înțelegere a sentimentelor umane?

O experiență corporală integrală. Dacă într-o bună zi vor exista "replicanți" precum cei din Blade Runner, celălalt mare film filosofic despre I.A., ale căror corpuri și creiere se acumulează în diverse moduri, ale căror corpuri și creiere acumulează experiență (și nu doar "date"), ca ceva viu și care interacționează, atunci am putea face astfel de atribuiri (mașinii "îi place", mașinii "îi este frică" etc.). Aceasta ar fi o evoluție, un pas spre subiectivitate. Ceea ce se va întâmpla este că vor exista hibrizi, mi-e teamă. Hibrizi, ființe umane din punct de vedere biologic, cu numeroase proteze care ne schimbă în mod esențial concepția noastră despre minte, sentimente, acțiune și așa mai departe. Și va fi foarte greu de știut când a apărut această noutate, această altă realitate para-antropologică.

În opinia dumneavoastră, care sunt principalele preocupări filosofice legate de dependența omului de inteligența artificială și cum putem face față acestor provocări?

Pentru mine, ceea ce mă îngrijorează este dispariția figurii profesorului și a educației în sine, așa cum unii dintre noi încă o concepem. GAFAM-urile, întreaga rețea industrială care alimentează transumanismul, vor să elimine lanțul de transmitere și continuitatea culturii și să creeze astfel echivalentul "gorilei dresate" din epoca Taylor și Ford. Odată cu dispariția profesorului și a familiei înseși, transformarea antropologică este completă. Marele aparat va fi singurul "educator", el știe ce trebuie făcut. Și, bineînțeles, Noua Ordine Mondială va avea parte de aplauzele și complicitatea a milioane de proști cărora li se va lua totul, după ce au colaborat la propria lor distrugere a tot ceea ce este frumos și prețios în viață. Amintiți-vă ce trebuie să se fi întâmplat la banca dumneavoastră: un angajat amabil, cel care v-a îngrijit întotdeauna cu profesionalism și zâmbet, vă învăța cu răbdare cum să folosiți serviciile bancare online. Astăzi, acea femeie este șomeră. Același lucru se întâmplă și în educație: mii de profesori sunt entuziasmați de "digitalizarea" predării. Ceea ce fac ei este să se plece în fața Google, Microsoft și alții, săpându-și propriul mormânt și degradându-și profesia. În fața provocărilor: rezistență. A fi tradiționaliști în sensul cel mai nobil și mai granit al cuvântului.

În ce măsură credeți că inteligența artificială poate reproduce sau depăși creativitatea și intuiția umană?

Nu o va reproduce și nici nu o va depăși. O va distruge. Artiștii dispar deja. Nu vei plăti nici măcar un euro pentru o lucrare originală creată de o ființă umană. Există o mulțime de aplicații care scriu poezii, pictează imagini, compun cântece și simfonii. Tezele de doctorat și articolele jurnalistice pot fi generate de mașini, iar problema este că însăși ființa umană - deprofesionalizată și dezumanizată - recunoaște că este un emițător (și nu un creator) de gunoaie. Văd acest lucru în profesia mea: există profesori care se limitează la a proiecta filme în clasă și la a pune întrebări de examen cu Kahoot (care este o aplicație care pune și corectează automat întrebările de examen). Dacă au de gând să se dedice acestor prostii pseudo-pedagogice, ar fi mai bine să plece. Elevii au dreptul să primească o Master Class. Sunt prea mulți șpăgari de mașini. Mașinile ne vor depăși dacă noi, oamenii, ne vom lăsa degradați.

Ce părere aveți despre posibilitatea de a acorda anumite drepturi legale sau considerații morale entităților înzestrate cu inteligență artificială avansată?

Așa cum am spus mai devreme, acesta este un proces de degradare antropologică indusă. Mi se pare că există o nouă mistică masonică, mult mai puternică decât francmasoneria tradițională (deși se bazează și ea pe ea), care dorește "mutații antropologice" constante și care are ca ideal religios o adevărată nebunie: Armonie universală pentru toți frații rasei umane. Pentru a atinge această nebunie de neatins, nu ezită să creeze masacre și să transforme corpul, sufletul și esența ființelor umane normale. Ultra-umanismul inteligenței artificiale duce în mod necesar la transumanism și la ideologia criminală. Agenda 2030 și toate agendele care o urmează sunt criminale, masonice, iluzorii și despotice. Mistica îmbunătățirii constante, dar nu a îmbunătățirii transcendente, așa cum pretinde creștinismul, duce la genocid.

Suntem îngroziți de ideea că este mai costisitor, din punct de vedere penal sau administrativ, să ucizi un șobolan decât un copil. Suntem îngroziți de ideea ca o ființă umană să devină sclavul unui robot. Dar timpul ne va spune. Aceste lucruri se întâmplă deja. Iar modificările legislative consacră adesea realități care, ca un hoț în noapte, se strecoară și se răspândesc fără ca noi să ne dăm seama.

Credeți că noile IA sunt părtinitoare din punct de vedere ideologic, politic, cultural etc.?

Capitalismul neoliberal. Aceasta este marea prejudecată de bază. Când am analizat originile "științelor cognitive", inclusiv ale IA și ale psihologiei cognitive, în teza mea susținută în 1993 la Universitatea din Oviedo, am observat că fundațiile și alți "plătitori" - privați sau publici, în special militari - erau foarte interesați să creeze ceea ce am numit "umanism computațional". În mod suspect, de la sfârșitul anilor '50, americanii au readus în lumea academică o filosofie mentalistă învechită pentru a promova - la nivel practic - exact opusul oricărei antropologii spiritualiste sau personaliste: nu pentru a construi mașini inteligente, ci pentru a fura mințile oamenilor. Să ne fure ceea ce ne este cel mai propriu nouă, ființe destinate de Dumnezeu să fie inteligente și chemate să fie stăpâne ale Creației. "A patra revoluție industrială" promovată de ticăloșii de la Davos este o condamnare la moarte pentru umanitate. Un fel de "rezoluție finală", dar de data aceasta pentru întreaga umanitate. Aceștia nu mai sunt naziști, ca cei din secolul XX, care își limitau zelul genocidar la anumite popoare (evrei, slavi etc.). Aceștia sunt acum ultra-naziști care, dacă vor fi lăsați să se descurce singuri, vor anihila întreaga umanitate.