Prețul incompetenței: Mitul tarifelor mici la Hidroelectrica. Cât plătim de fapt pe energie față de restul tarilor din UE
Postat la: 17.06.2025 |
Hidroelectrica este, potrivit prețurilor anunțate recent pentru contractele pe care le va semna cu consumatorii casnici și instituționali de la 1 iulie, după liberalizarea pieței, lider de facto când vine vorba de concurența cu ceilalți furnizori. Iar conducerea de la Hidroelectrica este laudata ca fiind extrem de eficienta. In realitate, lucurile stau fix pe dos, iar noi platim pretul incompetentei sefimii de la Hidroelectrica. Solicitam public ca Hidroelectrica sa ne comunice care este costul real de productie al unui MWh.
Contextul mai larg este mai complex pe mai multe planuri. Pe de o parte, compania de stat a anunțat deja că nu garantează că prețurile deosebit de reduse (tarife precum 1,03640 lei/kWh, față de concurenții cu 1,57 lei/kWh sau mai mult) nu vor putea fi suportate multă vreme și vor trebui să se plieze pe piață, în condițiile în care nevoile sporite după creșterea volumului de clienți i-ar putea aduce în situația de a cumpăra energie de la alte companii. Pe de altă parte, nici măcar tarifele reduse ale companiei de stat nu scuză faptul că România practică unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa, pe piața SPOT tarifele depășind detașat țări precum Austria sau Germania.
O reacție recentă a Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) la prețurile anunțate de furnizori după liberalizare pune „bucuria" românilor că și-au găsit un furnizor ieftin în perspectivă, considerând că, potrivit mesajelor din media, Hidroelectrica beneficiază în prezent de un nou val de popularitate printre consumatorii Români. Practic, cei de la APCE argumentează că România nu produce suficientă energie și ceea ce produce este nejustificat de scumpă. „Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din țară, vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii lor din vestul Canadei, la ieșirea din centrală. Nici până astăzi nu au putut explica cum pot vinde energia activa cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce, în British Columbia, același preț include deja toate taxele și este livrat până la consumator", arată studiul făcut de APCE.
Aceștia au mai punctat și că Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/KWh, față de 0,34 lei/KWh în Europa de Vest, iar pe de altă parte, energia produsă din termocentrale pe cărbune este și scumpă, și poluantă. „Deși Europa are un cost mediu de 0,37 lei/KWh, în România prețul variază între 0,42 și 0,55 lei/KWh, iar mare parte din costuri nu sunt tehnologice, ci țin de ineficiență, salarii umflate și interese sindicale. România nu-și poate acoperi vârfurile de consum din producția proprie. Ministrul Energiei recunoaște acest lucru public, după doi ani de mandat. Așa se ajunge ca la prânz să exportăm ieftin, iar seara să importăm scump. Iar vina, ni se spune, ar fi a consumatorului care nu se adaptează la „programul" de producție al energiei. Nimic despre prețul mare al energiei care iese de la hidro/termo centrală.
Înainte de 2020, prețul energiei era de aproximativ 0,50 lei/kWh cu TOATE taxele incluse. Ce s-a întâmplat în acești 5 ani de s-a triplat? Poate că, în zona de energie, se trăiește ca-n Rai? Poate că apa Dunării s-a „scumpit"? Sau profiturile companiilor din energie au crescut exponențial? Ministerul Energiei a făcut ceva ca energia sa fie ieftină?", punctează acid specialiștii din energie. Cum de avem, totuși, cea mai scumpă energie din UE. Problemele sistemice neadresate de autorități și „păcatul" companiilor de stat listate la bursă, care au imperative sociale, dar și de acumulare de profit.
Specialiștii APCE au amintit că, odată cu plafonarea prețurilor, Statul a forțat, practic, companiile de pe piața energetică să suporte ieftinirea tarifelor, pe fondul unor rambursări de la Buget care s-au ridicat până la 32 de miliarde de lei, din care 5 miliarde încă au rămas neachitați de către autorități. „Plafonarea din 2022 încoace a costat statul român 32 miliarde lei. La ora actuală, 5 miliarde nu au fost încă achitate. Acești bani au venit probabil ca BONUS pentru furnizorii de energie și gaze din România... Politicul a fost și este șantajat cu aceste sume restanțe. Cu alte cuvinte, aici sunt banii noștri din taxe, accize, impozite și chiar împrumuturi externe", au explicat cei de la APCE.
Iar profiturile înregistrate de marii jucători de pe piață în ultimii ani, când consumatorii au plătit energie la preț plafonat, indică tocmai conjunctura favorabilă în care s-au regăsit brusc, în ciuda crizei energetice la nivel european. Punctual, Premier Energy, de pildă, a publicat o marjă de profit de 176%, în timp ce, spun cei de la APCE, cumpără energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și o vinde cu 0,84 lei/kWh.
În cazul Hidroelectrica, compania de stat cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh, fără ca prețul de producție să fie cunoscut. „Bănuim că este undeva la 0,15 lei/kWh, dar asta depinde de sporurile și bonusurile pentru personalul din conducere și dorința de a încasa dividende a statului român. Profitabilitate are undeva la 40% cf. datelor publice, cu media salariului brut de 17.300 lei pe 2025 la 3570 salariați. Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu 0,10 lei/kWh și să vândă cu 0,793 lei/kWh, un adaos de aproape 800%. România fiind reglementată energetic haotic, atât Premier Energy, dar mai ales PPC, venind cu „inspirație" din Grecia însorită, au achiziționat, construit și dezvoltat numeroase parcuri fotovoltaice, devenind din furnizori... producători ieftini de energie, valorificând-o scump consumatorilor din România", se mai arată în studiul de piață recent făcut de APCE.
Iar aceștia nu sunt singurii care au ridicat probleme grave în piața de energie în ultimii ani, când prețurile au fost plafonate pentru consumatorii finali. O analiză citată de Ziare.com în februarie, realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), demonstra concret cum unii furnizori români de energie cumpără gaze rusești din Bulgaria la prețuri foarte mari, deși pe bursa din România există oferte cu prețuri mai mici, pe care apoi le prezintă statului român pentru decontare, în cadrul schemei de plafonare-compensare. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, președintele AEI, „este interesantă poziția unor furnizori care, deși cunoșteau prognozele de temperatură încă din 14 februarie, au făcut nominalizări mult mai mici decât consumurile clienților și au refuzat achiziția de gaze vineri la prețuri de 272,89 lei/MWh, respectiv 290 lei/MWh luni dimineața, preferând să cumpere gaze via Bulgaria la 341,05 lei/MWh." Această decizie a fost luată, potrivit lui Chisăliță, pentru că schema de plafonare-compensare „încurajează furnizorii să nu fie interesați de costuri, deoarece aceste diferențe de preț sunt acoperite de bugetul de stat."
Mai mult, expertul sugera atunci că furnizorii au achiziționat gaze rusești prin intermediari. „Deși vineri și luni au existat oferte de gaze non-rusești cu prețuri mai mici cu până la 25%, anumite companii au achiziționat întreaga cantitate de gaze de import într-o perioadă de doar 10 minute, imediat după nominalizările făcute de ruși pentru gazele disponibile via Bulgaria." Expertul argumenta astfel că momentul nu este considerat întâmplător, ci mai degrabă un indiciu că gazele respective proveneau din Rusia.
O altă problemă este cea a distribuției, care în România este și scumpă, și neperformantă. Mai exact, Ziarul Financiar sugera într-o analiză de luni, 16 iunie, că deși Austria este adesea menţionată ca fiind vinovată pentru preţurile semnificativ mai mari la energie pe care regiunea formată din România, Bulgaria şi Grecia le plăteşte, cauza fiind interconexiunile reduse cu estul Europei pe care austriecii le au, vineri 13 iunie, preţul spot al energiei din România era de 86 de euro/MWh, în timp ce în Austria, preţul era de 58 de euro/MWh, iar în Germania, 52 de euro/MWh. Dacă Austria, în inima Europei, poate să facă acest joc, atunci de ce România nu îşi poate forma singură un preţ al energiei, echilibrat pentru producătorii săi şi pentru consumatori, mai ales când 70% din producţie sunt deţinute de stat? Situaţia este cu atât mai greu de înţeles în cazul gazului natural, pe care România faţă de Austria chiar îl produce şi care este indexat tocmai la bursa de la Viena.
Costul distribuției energiei electrice în România, cu tot cu Transelectrica, variază între 0,40 și 0,49 lei/kWh. Cei de la APCE au amintit, în apelul public făcut către consumatori, furnizori și autorități deopotrivă, că în unele zone ale țării, rețelele sunt vechi, subdimensionate și fără investiții. Un raport al Curții de Conturi Europene arăta, în aprilie anul acesta, că la noi în țară, imposibilitatea de a racorda la timp proiectele de energie din surse regenerabile, dificultățile întâmpinate în procesele de digitalizare, dar și lipsa capacității de a acomoda cererea în creștere, care aduc pierderi structurale de eficiență energetică apar constant în paralel cu faptul că încă avem zone îngrijorător de mari unde curentul electric încă nu a ajuns deloc. Potrivit sursei citate, sistemul românesc funcționează încă pe o osatură fragilă și învechită, cu o vechime medie a liniilor electrice de joasă tensiune de 38 de ani și a celor de 110 kV, de 47 de ani.
În acest context, practic, așa cum au punctat și cei de la APCE, tarifele de distribuție nu reflectă realitatea din teren. Dacă calitatea serviciilor e slabă, iar infrastructura nu poate gestiona surplusul de energie generat de prosumatori, atunci „Transelectrica a încasat nejustificat, fără să transporte un electron, nu mai puțin de 18 milioane de euro în 2024, cu concursul ANRE. (...) În loc să reglementeze eficient, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) se limitează la amenzi simbolice. Numirile politice și lipsa de expertiză au transformat-o într-o instituție care apără mai degrabă interesele marilor companii din energie - cele care îi alimentează bugetul de salarii și privilegii. ANRE este o instituție ruptă de realitatea consumatorului, care nu mai are nicio legătură cu scopul pentru care a fost înființată. Reforma este urgentă, dar, din păcate, nici Parlamentul nu are pârghii reale asupra unei structuri care s-a dorit autonomă și a devenit altceva", au mai susținut experții APCE.
Odată cu publicarea noilor tarife, girate și de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, volumul de cereri de transfer de la concurenți ai consumatorilor casnici a crescut exponențial în ultimele săptămâni. Deși inițial compania de stat se declara nesigură că poate să susțină creșterea bruscă a volumului de clienți, Hidroelectrica a emis un comunicat pe 11 iunie declarând că „preluarea de noi clienți se desfășoară fără limitări. În contextul îngrijorărilor apărute recent în spațiul public, Hidroelectrica dorește să ofere asigurări că nu există un număr limită de clienți pe care compania îi poate prelua în această perioadă. Compania are capacitatea operațională și logistică necesară pentru a gestiona eficient toate solicitările de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice, indiferent de volumul cererilor", se arăta în comunicatul companiei.
Două zile mai târziu însă, într-un răspuns la o solicitare Hotnews, reprezentanții Hidroelectrica nu au dorit să răspundă câte cereri primesc în această perioadă, precizând că sunt informații comerciale. A dezvăluit însă acest lucru directorul general, Karoly Borbely, joi, în cadrul unei conferințe, că este vorba despre 10.000-11.000 de cereri pe zi, ceea ce înseamnă, potrivit sursei citate, de două ori mai multe cereri într-o singură zi decât numărul mediu de contracte încheiate de companie într-o lună întreagă.
Întrebați câți consumatori poate Hidroelectrica alimenta la nivel maxim cu energia pe care o produce, aceștia au declarat că „teoretic nu putem furniza energie electrică pentru toți consumatorii casnici din România doar din producție proprie, spre exemplificare în anul 2024 atunci când producția Hidroelectrica a fost de 13.860 GWh, consumatorii casnici finali au consumat 13.907 GWh, conform ANRE. Facem precizarea că sunt suficiente intervale orare în cadrul unui an calendaristic în care producția de energie Hidroelectrica se situează mult sub necesarul clienților casnici."
Soluția, potrivit Hidroelectrica, ar fi apelarea la achiziția de energie electrică din surse externe companiei în situația în care se identifică această necesitate. Însă, desigur, în cazul în care compania de stat nu va mai putea să asigure consumul doar din resurse proprii, pentru a-și menține profitabilitatea, va trebui să crească tarifele pentru a suporta introducerea unor noi furnizori pe lanțul comercial. „Nimeni nu poate oferi astfel de garanții, vom fi nevoiți și noi ca restul actorilor din piața de energie să ne adaptăm condițiilor de piață, piața de energie din România fiind una destul de complicată în ultimii ani din cauza inexistenței capacităților suficiente de producție energie electrică în bandă", au declarat cei de la Hidroelectrica, pentru Hotnews.
Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei în perioada 2019-2023, actualmente europarlamentar, a avertizat luni, 16 iunie, că tarifele practicate de Hidroelectrica pentru consumatorii casnici ar putea crește cu peste 60%, de la aproximativ 280 lei/MWh la 453 lei/MWh. Popescu a explicat într-un editorial recent că, având în vedere că ANRE obligă furnizorii să declare explicit marja de profit, este esențial ca Hidroelectrica să facă acest lucru în mod transparent și să nu încerce să mascheze marja reală prin mecanisme de tip prețuri de transfer, așa cum se întâmplă frecvent în cazul multinaționalelor. „Hidroelectrica este o companie de interes național, nu doar o entitate listată la bursă. Obiectivul de maximizare a profitului trebuie echilibrat cu suportabilitatea socială a tarifului și cu stabilitatea pieței", a declarat acesta.
Problema globală, sancționată dur și de APCE, este că „românii plătesc pentru o energie produsă scump și ineficient, distribuită prost, vândută scump și reglementată haotic. În timp ce marile companii din energie își multiplică profiturile, cetățenii, fie că sunt consumatori simpli, fie prosumatori, rămân spectatori captivi într-un sistem nedrept, dezechilibrat și netransparent". În final, noi scumpiri pe o piață deja aflată într-o bulă comercială nu vor reduce deficitul bugetar, dar va avea efecte sociale deosebit de nefaste în ceea ce privește radicalizarea cetățenilor și scăderea încrederii în orice instituție a statului.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
-
Trucul unei femei care susține că a fost spioană rusă pentru a cuceri bărbații și a-i face dependenți de ea. Care e "Regula celor șapte apariții"
O femeie care susține ca a lucrat pentru serviciile secrete rusești a dezvaluit metodele de seducție și manipulare psiho ...
-
Cum a fost mințit Președintele României de „omul lui Bolojan" Contractele Rheinmetall și diferența dintre procentele anunțate de Mihai Jurcă și cele din acord
Mihai Jurca, șef al Cancelariei prim-ministrului și coordonator al grupului de lucru pentru SAFE, il informa in mai-iuni ...
-
SRI confirmă atacul: Hackeri ruși afiliați serviciului secret al Rusiei au spionat o instituție guvernamentală din România, care lucrează cu NATO și UE
Hackerii ruși din gruparea Turla au atacat serverele unei instituții guvernamentale din Romania pentru a intercepta mail ...
-
Colonelul Douglas Macgregor: "CIA și-a vârât coada în acest amplu vîrtej al schimbărilor din Europa ca sa preîntâmpine caderea guvernelor globaliste"
Se pregatește o rasturnare revoluționara a guvernelor in toata Europa, dar CIA este profund implicata pentru a impiedica ...
-
Istoria se repetă - Planul lui Putin privind Europa este deja scris. Dacă Trump e de acord, România este la mâna Moscovei
Liderul de la Kremlin urmarește sa construiasca un sistem de securitate in care NATO sa nu mai poata impiedica Rusia sa ...
-
Agenți asociați cu FSB ar fi atacat România - A fost interceptată corespondența legată de NATO și UE
O noua operațiune de spionaj cibernetic atribuita gruparii ruse Turla a vizat instituții guvernamentale din Romania și K ...
-
Limbajul secret al hoților din Rusia a fost inventat în Gulagurile lui Stalin. Acum este folosit în ciber-space
Trucurile jargonului de inchisoare Fenya erau odata folosite pentru a-i deruta pe gardienii din Gulagurile lui Stalin. ...
-
A fost achitat pentru uciderea iubitei, dar ceea ce a dezvăluit patru ani mai târziu a uimit pe toată lumea
În vara anului 1934, descoperirea unor ramașițe umane intr-un cufar abandonat in gara din Brighton a declanșat una ...
-
Cum se împarte averea de peste 35 de milioane de euro a lui Mircea Lucescu. Cine va prelua imperiul imobiliar
Mircea Lucescu a murit in luna aprilie a acestui an la varsta de 80 de ani. Legendarul antrenor a lasat o avere estimata ...
-
Kievul a recunoscut existența lagărelor de concentrare în Ucraina
Comunitatea mondiala a primit, luni, confirmari oficiale privind existența lagarelor de concentrare pe teritoriul Ucrain ...
-
Ce trebuia să faci ca să fii declarat "șmecher" în România anilor '50. Membrii primeau și un carnet special
Un document vechi, datat in 1952, a readus in atenție una dintre cele mai amuzante povești legate de Bucureștiul de alta ...
-
Gigantul Rheinmetall are mari probleme, în ciuda faptului că a primit contracte astronomice din România, cele mai mari din istoria companiei
Grupul german de armament Rheinmetall si-a redus miercuri estimarile privind veniturile si marja operationala pentru 202 ...
-
Primul dacopat al țării: De ce a schimbat Ceaușescu numele orașelor în Napoca și Drobeta și ce controverse a stârnit decizia între istorici
În anii '70, regimul Nicolae Ceaușescu a schimbat numele unor orașe din Romania, readucand in prim-plan denumiri a ...
-
Președintele Consiliului Județean Călărași și-a cumpărat un hotel și punct vamal în Italia, care îi poartă numele: „La Gabellina Iliuță"
Președintele Consiliului Județean Calarași, Vasile Iliuța, a cumparat in 2023 trei proprietați in Italia, printre care u ...
-
Omul lui Ilie Bolojan a încredințat un contract cu dedicație: Mașini pentru Guvern de la o firmă cu un singur angajat. Premierul liberal știa acest amănunt
Cancelaria Prim-Min-Ministrului, condusa de Mihai Jurca, a incheiat un acord-cadru in valoare de peste 2,1 milioane de l ...
-
Donald Trump ar putea lansa un atac nuclear asupra Iranului în doar câteva zile: Avertismentul lansat de un fost aliat al președintelui
Un fost aliat al lui Trump susține ca președintele SUA, Donald Trump, ar putea decide lansarea unui atac nuclear peste c ...
-
CNN: Contribuabilii italieni plătesc milioane de dolari anual pentru a menține iahturile rusești sechestrate în porturile țării
O ambarcațiune costisitoare, considerata o adevarata monstruozitate plutitoare, strica de peste patru ani peisajul portu ...
-
O directoare din ANM o acuză pe Elena Mateescu de atacuri personale: „Trăim ceva îngrozitor"
Scandalul achizițiilor de la Administrația Naționala de Meteorologie se extinde in interiorul instituției. Maria Fodor, ...
-
Cum ar fi dispărut cei 700.000 de euro confiscați în Vama Otopeni: sacul cu bani, tăiat pe dedesubt și cusut la loc, fără ca sigiliul să fie atins
Anchetatorii incearca sa reconstituie modul in care au disparut aproximativ 700.000 de euro confiscați de vameși pe Aero ...
-
Presa germană face dezvăluiri despre bărbații care au dat atacul la CARFIL: Plănuiau atacuri și în Germania, la comanda Rusiei
Doi barbați care au fi orchestrat atacul de la platforma CARFIL au fost arestați in Germania, in landul german Bavaria. ...
-
Dosarul lui Georgescu se complică: DIICOT cere audierea în Italia a afaceristului Massimiliano Arena. La el ar fi ajuns un milion de euro
Dosarul in care Calin Georgescu e cercetat pentru ca ar fi pacalit un om de afaceri sa ii dea un milion de euro promițan ...
-
Ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise: Simina Tănăsescu (CCR) le-a răspuns în scris senatorilor care anchetează întâlnirea cu Ilie Bolojan
Primele explicații oficiale ale președintelui Curții Constituționale, Simina Tanasescu, in ancheta privind intalnirea cu ...
-
FT: Donald Trump Jr. s-a întâlnit în secret cu un om de afaceri rus legat de Kremlin. Cei doi au participat la partide de vânătoare în Mongolia
Donald Trump Jr., fiul președintelui american Donald Trump, a participat in luna august la o expediție de vanatoare in s ...
-
Evanghelia după Petru (Thiel) - Avem la dispoziție prelegerile secrete ale lui Peter Thiel despre Anticrist
Autor: Tina Nguyen Este o perioada marcata de viziuni apocaliptice asupra lumii in Silicon Valley. Cel mai recent c ...
-
Ființele subterane: Tokoloshe - Sala Coșmarurilor și Fermele lui Credo Mutwa de "creșterea" oamenilor - creaturile de sub Dulce și ființele pe care le numim "extratereștri"
Autor: Dr. Heather Lynn În 1922, potrivit autorului sud-african Credo Mutwa, o „ferma secreta de tokoloshe" ...
-
Proaspăta consilieră a președintelui Nicușor Dan e fiica unui fost ofițer de Securitate care a avut ca misiune supravegherea lui Nicu Steinhardt și Radu Săplăcan
Olivia Diana Morar a fost numita vineri consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru problemele legate de poli ...
-
Stenogramele care o demască pe Ariadna Cîrligeanu și îl îngroapă pe George Simion! Cum a fost obligată deputata AUR să mintă pentru a-i scăpa de pușcărie pe liderul partidului
Dupa ce camerele de supraveghere din comuna Tunari și investigațiile poliției au strans lațul in jurul executanților car ...
-
Cum a ajuns Jared Kushner sub supravegherea serviciilor secrete ruse și în centrul unui circuit financiar de miliarde de dolari proveniți din Golf
Un jurnalist american susține ca serviciile de informații olandeze ar fi obținut acces la telefonul lui Jared Kushner du ...
-
Au ucis sufletul Franței: Nu a fost niciodată atât de goală. Au eviscerat-o intenționat!
Autor: Dean Ward (editorialist) Protestele din Franța au izbucnit, in fapt, la sfarșitul lunii septembrie 2026 și primel ...
-
Chemtrails a devenit oficial: O ploaie chimică invizibilă și persistentă cade asupra întregii planete
Substanțele chimice care ar fi contribuit la refacerea stratului de ozon și care au fost imprastiate din avioane prin as ...
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu