• Tweet

Politico publica o ancheta exploziva, acuzand ca Bulgaria, aproape de aderarea la zona euro, ar fi „manipulat" datele privind inflația printr-o reducere drastică și inexplicabilă a taxelor spitalicești. Mișcarea a stârnit suspiciuni în rândul economiștilor și îngrijorări în sistemul sanitar, ridicând întrebarea: a manipulat guvernul bulgar indicatorii economici pentru a trece testul euro?

Politico analizează cum o scădere cu 82,8% a taxelor spitalicești stabilite de stat a ajutat guvernul de la Sofia să se califice pentru aderarea la moneda unică. În aprilie, Bulgaria a anunțat, destul de discret, o reducere extrem de neașteptată, de 82,8%, a taxelor zilnice pentru tratamentul spitalicesc. Chiar și prezentatorii televiziunii de stat au mărturisit că motivele din spatele acestei decizii rămân un mister. Bulgaria este acum pe cale să primească undă verde, luna viitoare, pentru a adopta moneda unică europeană la 1 ianuarie 2026, însă a trecut testul inflației doar la limită, iar datele indică faptul că reducerea costurilor medicale a jucat un rol crucial în acest sens.

Aceste costuri mai mici pentru serviciile de sănătate au atras atenția asupra controlului exercitat de Bulgaria asupra prețurilor reglementate de stat și a modului în care acestea influențează indicele prețurilor de consum. „Singurul motiv pentru care Bulgaria s-a calificat, dacă ne uităm la datele privind inflația, sunt prețurile administrate de stat", a declarat pentru Politico un fost oficial al guvernului bulgar, familiarizat cu datele. „Este bine cunoscut faptul că datele statistice au fost ajustate pentru a reflecta rezultate mai favorabile decât realitatea, în special în sectoare precum serviciile poștale, transporturile și asistența medicală."

Deși sectorul sănătății a fost cel mai relevant, și tarifele feroviare au fost reduse cu peste 9%, iar costurile poștale cu aproape aceeași proporție. În total, reducerile de prețuri reglementate de stat au contribuit la scăderea indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) cu 1,2 puncte procentuale în aprilie față de martie, aducând Bulgaria în limitele necesare. Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins și economistul care a conceput consiliul monetar al Bulgariei la sfârșitul anilor '90, a afirmat că datele ridică semnale de alarmă.

„Cred că există o probabilitate mare ca (datele privind inflația) să fi fost manipulate", a declarat Hanke pentru Politico, într-un comentariu trimis prin e-mail. „Având în vedere experiența mea ca și consilier al președintelui Bulgariei (1997-2002) și observațiile mele asupra mașinațiunilor din jurul cererii Bulgariei de a adera oficial la zona euro, nu aș avea încredere în datele privind inflația, cel puțin nu suficient cât să le susțin".

Orice discuție despre datele utilizate pentru a apropia fostul satelit sovietic de nucleul dur al UE devine rapid încărcată politic. Politicienii pro-Kremlin și cei anti-UE au acuzat de mult timp administrația că a manipulat cifrele contabile pentru a grăbi aderarea la zona euro, înainte ca țara să fie pregătită, riscând astfel importul prețurilor occidentale.

Guvernul bulgar a declarat că modificarea bruscă a prețurilor spitalicești nu are legătură cu convergența pentru euro, dar tehnocrații, economiștii și - cel mai important - Comisia Europeană notează rolul esențial al prețurilor administrate în atingerea țintei de inflație. Pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare aderării la moneda unică, rata inflației din Bulgaria trebuia să se situeze la maximum 1,5 puncte procentuale peste media celor trei state membre UE cu cele mai mici rate ale inflației.

Economiștii estimează că reducerea prețurilor spitalicești a contribuit cu o scădere de 0,89 puncte procentuale la rata generală a inflației pe 12 luni, care s-a situat la 2,7%, trecând la limită sub pragul de intrare în zona euro (valoarea de referință era de 2,8%). Comisia Europeană recunoaște deschis importanța reducerii din aprilie a taxei zilnice pentru spitalizare, de la 5,8 leva (2,97 euro) la 1 leva, având în vedere ponderea acesteia în indicele de bază al prețurilor.

„Scăderea din aprilie 2025 a ratei anuale a inflației IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) s-a datorat în mare parte unei reduceri substanțiale a taxelor spitalicești", a declarat Comisia Europeană în raportul său de convergență privind Bulgaria. „În aprilie, taxele spitalicești au fost reduse de la 5,8 leva la 1 leva, ceea ce a dus la o scădere de 2,9 puncte procentuale a inflației anuale a serviciilor."

Bulgaria a fost considerată mult timp un candidat solid pentru aderarea la zona euro, grație bugetelor sale restrictive și faptului că moneda națională este ancorată în euro printr-un consiliu monetar instituit în 1997. Totuși, inflația a reprezentat recent un obstacol major. „Creșterea inflației în Bulgaria în 2025 este de natură temporară și reflectă în principal majorări din ianuarie 2025 la un mix de taxe și prețuri administrate, compensate parțial de reducerea taxelor spitalicești din aprilie", a adăugat Comisia Europeană.

Per ansamblu, raportarea oficială a Bulgariei privind inflația IAPC pentru aprilie 2025 a indicat o rată medie de 2,7% pentru perioada mai 2024 - aprilie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Detaliind pe sectoare, prețurile serviciilor de sănătate au înregistrat cel mai mare declin, cu o scădere de 11,5%. Nimeni nu contestă importanța costurilor spitalicești mai mici în reducerea ratei inflației, având în vedere ponderea lor în indice. Întrebarea este ce înseamnă acest lucru în termeni practici și dacă reducerea de 82,8% reprezintă o schimbare complet lipsită de consecințe pentru spitalele din Bulgaria, care se află adesea într-o stare precară. Sumele implicate sunt modeste, mai ales în raport cu ponderea lor în indicele inflației, dar lasă totuși goluri care trebuie acoperite.

La nivel oficial, Bulgaria nu a explicat rațiunea din spatele reducerii drastice a taxei de spitalizare. Contactat de Politico, Ministerul bulgar al Sănătății a declarat că „susține toate politicile care vizează reducerea poverii financiare a serviciilor de asistență medicală asupra gospodăriilor", menționând că inițiativa este în concordanță cu recomandările Consiliului UE. Într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății după anunțarea reducerii taxei, mai multe asociații medicale s-au unit pentru a îndemna guvernul să revină asupra deciziei, declarând că se opun atât măsurii, cât și modului în care aceasta a fost impusă.

„Înțelegem din relatările mass-media că reducerea taxei (de spitalizare) este prezentată ca o măsură menită să îmbunătățească accesul la asistență medicală. Totuși, ea nu abordează problemele structurale din sistem și prezintă o serie de riscuri semnificative", se arată în scrisoare. Aceasta adaugă că taxa, „deși simbolică, reprezintă o sursă de venit pentru unitățile medicale, deosebit de importantă pentru cele din zonele îndepărtate". De exemplu, pentru Spitalul Universitar Sfânta Ekaterina din Sofia, pierderea anuală estimată din cauza reducerii prețurilor se ridică la aproximativ 40.000 de leva (20.451 EUR), potrivit presei bulgare. De altfel, sistemul de sănătate din Bulgaria este atât de precar încât mulți pacienți sunt deja nevoiți să plătească din propriul buzunar.

„Cu 34% (din totalul cheltuielilor pentru sănătate), plățile directe - în principal pentru produse farmaceutice și pentru servicii care nu sunt incluse în pachetul de beneficii - sunt cele mai ridicate din UE, unde media este de 15%", a arătat OCDE într-un raport național din 2023. Ministerul bulgar de Finanțe a respins categoric afirmațiile potrivit cărora ajustările prețurilor din spitale ar fi fost motivate de obiectivele legate de adoptarea monedei euro, subliniind că „a fost întotdeauna un partener de încredere în furnizarea de date statistice financiare și nu va permite ca dezinformarea sau zvonurile să submineze autoritatea instituțiilor din Bulgaria".

Un purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS) din Bulgaria a precizat că „INS furnizează doar date statistice, în timp ce deciziile sunt luate de alte instituții". Atanas Pekanov, economist și fost viceprim-ministru în guvernul interimar al Bulgariei, a declarat că prețurile reglementate de stat nu sunt o excepție. „Există prețuri controlate de stat în multe țări din UE. Nu vorbim despre prețuri care, până de curând, erau stabilite de piață și care acum sunt brusc controlate de stat. Sunt servicii ale căror prețuri au fost întotdeauna stabilite de stat", a afirmat el pentru Politico.

El a adăugat că Bulgaria ar fi putut îndeplini criteriile de convergență mai devreme, dacă inflația în alte țări din zona euro nu ar fi fost artificial plafonată prin măsuri de urgență. „Cel puțin, nu am primit niciun avertisment sau recomandare din partea instituțiilor europene care să ne spună că, de fapt, tratăm datoria într-un mod ascuns", a mai spus Pekanov într-un alt schimb de replici.

Totuși, Steve Hanke, arhitectul consiliului monetar bulgar, a rămas sceptic față de datele privind inflația prezentate de Sofia. El a conceput anterior o formulă pentru a estima rata optimă de creștere a masei monetare necesară pentru menținerea stabilității prețurilor. În cazul Bulgariei, acest prag este în prezent de aproximativ 6,3%. „Din aprilie 2023, rata anuală de creștere a masei monetare a Bulgariei a fost cu mult peste 6,3%. Având în vedere această creștere accelerată a masei monetare, este de așteptat ca datele privind inflația să fi fost ajustate pentru a arăta mai bine (citește: mai scăzut) decât ar reflecta inflația reală", a declarat Hanke.

Decizia finală privind aderarea Bulgariei, inclusiv stabilirea cursului de schimb, va fi luată, cel mai probabil, de Consiliul Uniunii Europene pe 8 iulie. Un material Bloomberg publicat la începutul acestei luni arată că mulți bulgari nu sunt de acord cu aderarea țării la zona euro. Rezultatele Eurobarometrului arată că bulgarii sunt împărţiţi în mod egal când vine vorba de aderarea la euro, care ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2026. Mai mult, sunt de două ori mai sceptici decât media UE, potrivit unui sondaj publicat în luna mai, în condiţiile în care partidele de extremă dreapta au organizat proteste faţă de aderarea la zona euro.