• Tweet

Metaversul este un concept tot mai des menţionat în mass-media, în ultimul timp, referitor la o tehnologie a viitorului apropiat, care deja a început să cucerească teren. Facebook tocmai a anunţat că va angaja 10 000 de persoane numai în Europa pentru a dezvolta "Metaversul" şi a investit recent circa 50 de milioane de dolari pentru a construi Metaversul "într-o manieră responsabilă".

Specialiştii spun că Metaversul ar putea reprezenta, pentru universul virtual, ca progres tehnologic, ceea ce a însemnat, de exemplu, smartphone-ul modern în comparaţie cu primele telefoane mobile din anii 1980. "Metaversul" este un termen împrumutat din limba engleză, care s-a internaţionalizat deja, format din prefixoidul "meta-", provenit din limba greacă, însemnând "dincolo de" şi "verse" (univers) şi care, strict etimologic, ar avea sensul "dincolo de univers" sau "univers paralel". Într-un înţeles specializat, denumeşte un spaţiu cibernetic, paralel cu lumea fizică şi în care oamenii vor putea interacţiona sub formă de avataruri web - un fel de "reîncarnări" digitale, animate. Primul care a folosit termenul "Metavers" este Neal Stephenson, în "Snow Crash", în 1992.

Neal Stephenson este un scriitor american, autor de science-fiction, în opera sa reunind, într-un mod extrem de original, informaţii din matematică, informatică, filosofie, criptografie, istoria ştiinţei etc. În "Snow Crash", al treilea roman al lui Neal Stephenson, care figurează pe lista celor mai bune 100 romane de limbă engleză ale tuturor timpurilor, acţiunea se petrece la începutul secolului al XXI-lea, în Los Angeles, care, în universul ficţional al cărţii, nu mai aparţine SUA. Lumea imaginată de scriitorul american este una a enclavelor conduse de francize corporatiste, un fel de anarho-capitalism (în care puterea statului este înlocuită total cu piaţa liberă), în care hiperinflaţia a devalorizat dolarul până la nivelul bancnotelor de trilioane, în care gărzi particulare întreţin ordinea publică etc. Într-o astfel de lume, Metaversul (succesorul Internetului), ca într-un joc MMO (la care pot să aibă acces mii de jucători simultan) este populat cu avatare.

Cum s-a întâmplat în multe alte situaţii, de la science-fiction la realitate nu a fost decât un pas. Iar în epoca actuală, când avansul tehnologic cunoaşte un ritm fără precedent, Metaversul este aproape realitate. Unul dintre fondatorii Google Earth spunea că acest program, în care harta Pământului este generată din suprapunerea unor imagini satelitare, a fost conceput după modelul din "Snow Crash". În plus (şi pandemia a grăbit acest proces) oamenii se întâlnesc pe Zoom, tot mai multe companii optează pentru telemuncă, se încheie contracte, se plătesc facturi în mediul online, se poate participa la spectacole, concerte virtuale etc. Altfel spus, graţie tehnologiei, astăzi, putem să interacţionăm cu lumea din jur într-un mod cu totul diferit decât cel traditional, din realitatea fizică, devenim parte dintr-o realitate augmentată (Augmented Reality - AR).

Există deja aplicaţii Augmented Reality prin care copiii se pot juca, într-un spaţiu real, cu un animal virtual, prin care, la o plimbare prin oraş, sub paşi să apară numele străzii, pe parbrizul autoturismului să se afişeze diverse informaţii etc. La ora actuală, milioane de utilizatori de smartphone-uri performante, cu funcţii adaptate, pot avea acces la realitatea augmentată. În viitorul apropiat, Metaversul nu va mai fi doar o "anexă" a realităţii fizice, ci va însemna interacţiune în timp real între lumea concretă şi cea virtuală, o realitate augmentată de către informaţia generată virtual şi care se va baza şi pe o dimensiune senzorială umană (implicând imagine, sunet, gust). Orice schimbare într-unul dintre spaţii (real/ virtual) va genera reacţii în celălalt. Avatarul sau personalitatea digitală a fiecăruia poate influenţa utilizatorul uman (care poate pătrunde în realitatea virtuală) şi invers.

Ca să înţelegem cum va funcţiona Metaversul, putem să facem câteva exerciţii de imaginaţie. Cum ar fi dacă am putea duce o viaţă paralelă, fără a ieşi din casă - să ne trimitem avatarul la job, să fim alături de prietenii care dansează în club sau la concert, să urcăm pe Everest sau să ne întâlnim, într-un birou reconstruit digital, cu ceilalţi colegi, cu partenerii de afaceri etc. Oricine va putea socializa, crea, cumpăra, optimiza activităţile etc., aşa cum se face acum pe Internet, dar cu un avatar unic. În aprilie 2020, cinci concerte virtuale ale rapperului american Travis Scott, care a apărut ca avatar pe Fortnite, au fost urmărite de peste 12 milioane de jucători. Bazându-se pe acest succes, jocul care reunește 350 de milioane de „gamers", cei mai mulţi cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani, a lansat și un festival de film numit Short Nite sau Party Royale, o petrecere virtuală gigantică, la care gazde sunt DJ renumiți.

Unul dintre directorii Companiei Epic Games, editorul Fortnite (celebrul joc video online, lansat în 2017), sublinia că: "Mai ales în vremuri ca acum, în care întâlnirea fizică este mai dificilă, este extrem de important să avem aceste experiențe virtuale. Ne gândim cu adevărat la Fortnite ca la o platformă pentru experiențe sociale conectate și nu doar la un joc. Metaversul nu va fi un joc". Teleportarea digitală va fi de asemenea posibilă, atât în spaţiu, cât şi în timp. De exemplu, un avatar al unei persoane se va putea teleporta dintr-un loc în altul, la mare distanţă sau la un eveniment din trecut care a fost înregistrat şi stocat într-un spaţiu virtual (la un concert, de pildă, nu doar să putem să privim pe ecran la acel eveniment).

Pentru giganţii Web, Metaversul este considerat "Sfântul Graal" al erei digitale, văzându-l ca pe următorul mare salt în evoluția Internetului, de aceea încep să investească masiv în dezvoltarea lui. Metaversul promite să depășească limitele lumii fizice până când universul real și virtual se vor confunda. Mark Zuckerberg, co-fondatorul și președintele rețelei Facebook, a investit deja semnificativ în noua tehnologie care îi face pe oameni să se simtă fizic în altă parte şi care, în următorii cinci ani, va deveni parţial funcţională. De altfel, Zuckerberg a şi anunţat, în octombrie 2021, reunirea Facebook, Instagram, What's App, a aplicaţiilor şi tehnologiilor, sub denumirea "Meta".

Un alt scop al Metaversului este nu numai acela de a amesteca lumea reală cu cea virtuală, ci şi de a îmbogăţi o asemenea lume hibridă cu Inteligenţa Artificială (AI), ceea ce va duce la schimbarea completă a modului de a munci şi, în general, de a trăi. Se studiază deja posibilitatea ca avatarul să devină autonom, să evolueze fără intervenţia persoanei reale, să poată să facă diverse activităţi, în timp ce persoana reală care-i corespunde se ocupă de altceva. Specializarea în diverse domenii se va putea face cu ajutorul cursurilor de instruire virtuale, cu avataruri care vor putea vizita fabrici, companii, vor putea pătrunde în culisele proceselor de producţie. Accesul în Metavers se va face cu ajutorul unor căşti special concepute (VR), cu ochelari, aplicaţii si alte dispozitive. Tehnologia 5G face posibile aceste lucruri, dar saltul se va face odată cu 6G, cel târziu în 2030.

Nu numai Compania Facebook (Meta) este preocupată de crearea unui Metavers. Vor exista, probabil, mai multe Metaversuri - aflate în lucru la Epic Games (producătorul jocului Fornite), la Unity (o platformă de dezvolatre 3D), la Compania de grafică Nvidia (Omniversul), VRChat etc. Ar trebui să ne bucurăm sau să ne îngrijorăm de aceste proiecte, care au făcut deja primii paşi? Schimbările pe care le vor genera în viaţa de toate zilele vor fi, desigur, uriaşe, cu multe avantaje. Practic, nu ar exista domeniu care să nu aibă legătură cu Metaversul - industrie, medicină, activităţi complexe, publicitate, marketing, artă, turism, arhitectură, comerţ, divertisment, software, prospecţii în hidrologie, geologie etc.

În plus, pentru utilizatori, a trăi experienţe interactive, prin avatarurile lor, fără a fi prezenţi, fizic, în locul respectiv, pare a fi ceva extraordinar. Un studiu recent, efectuat de specialişti de la Universitatea Oxford, spune că proiectarea în Metavers ar putea duce la apariţia unor simptome apropiate de psihoză. În acelaşi timp, este important cine construieşte şi cine gestionează Metaversul, pentru că se pot ivi o serie de probleme de etică, de legalitate în gestionarea datelor, iar acest viitor tehnologizat, promis, s-ar putea transforma într-o lume distopică, similară cu cea din romanul "Player One", de Ernest Cline, ecranizat de Steven Spielberg - "Ready Player One" ("Să înceapă jocul").