• Tweet

Legioneloza, o boală puțin cunoscută, care se manifestă adesea printr-o formă severă de pneumonie ce ucide tăcut, este în creștere constantă în România și în întreaga lume. Datele alarmante arată o explozie a îmbolnăvirilor între 2011 și 2023, cu un vârf periculos între lunile iunie și noiembrie. Bărbații sunt cele mai vulnerabile victime, fiind afectați de trei ori mai des decât femeile.

De vină este bacteria Legionella, considerată o bombă biologică invizibilă, omniprezentă în apă și sol, care se răspândește prin aerosoli - picături fine de apă contaminată ce pătrund direct în plămânii noștri. Temperaturile ideale pentru proliferarea ei? Între 20 și 45 de grade Celsius - exact condițiile perfecte ale verii. Când folosim intens instalațiile de climatizare și vaporizatoarele de pe terase, din restaurante, hoteluri sau chiar din spitale, riscul de contaminare explodează. Aceste aparate aparent inofensive pot deveni adevărate arme biologice, pulverizând în aer bacterii mortale care ajung direct în zona noastră de respirație.

Deși legea impune raportarea cazurilor, diagnosticarea deficitară și subraportarea rămân probleme grave în România. Date din alte țări europene, precum Spania, arată o creștere anuală constantă a cazurilor și a mortalității. Apele stagnante din rezervoare, turnurile de răcire industriale, instalațiile de climatizare, piscinele sau saunele pot deveni adevărate incubatoare pentru Legionella. Nu sunt rare focarele apărute în hoteluri, restaurante, unități de cazare - inclusiv spitale sau clădiri mai puțin frecventate - unde întreținerea sistemelor de apă și climatizare lasă de dorit.

Printre potențialele surse se numără și aspersoarele de pe terase - omniprezente în sezonul cald - care pulverizează apa sub formă de aerosoli, un mediu ideal pentru transmiterea Legionellei. Pere Godoy, membru al grupului de vaccinuri și supraveghere epidemiologică din cadrul Societății Spaniole de Epidemiologie, declara pentru El Español că schimbările climatice ar putea juca un rol important: „Legionella trăiește în apele de suprafață, iar creșterea temperaturilor ar putea accelera ritmul de înmulțire".

Pe de altă parte, Diego García Martínez de Artola, purtătorul de cuvânt al Societății Spaniole de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică (SEIMC), subliniază că progresul în capacitatea de diagnostic contribuie la identificarea mai frecventă a cazurilor: „Până nu demult, bacteria era detectată prin cultivare, o metodă complicată și cu o sensibilitate scăzută. Acum folosim teste PCR, mult mai rapide și mai fiabile". Spania, care monitorizează riguros legioneloza, înregistrează o creștere anuală medie de aproape 9% a cazurilor și de peste 11% a deceselor.

În ultimii ani, s-au raportat 823 de decese. Între 2016 și 2023, mortalitatea s-a majorat de patru ori, potrivit datelor publicate în Buletinul Epidemiologic Săptămânal, emis de Centrul Național de Epidemiologie din cadrul Institutului de Sănătate Carlos III. În ultimul an, numărul cazurilor raportate în Spania a crescut cu 10%, cu un vârf notabil înregistrat în luna iulie. Rata de mortalitate rămâne ridicată - în jur de 6,6%. La nivel european, Spania ocupă locul al șaselea în ceea ce privește incidența cazurilor raportate.

Un aspect îngrijorător subliniat de acest studiu este că, în cele mai multe cazuri, sursa exactă a infecției rămâne necunoscută. Specialiștii încearcă încă să descifreze cauzele acestei creșteri constante. Cert este că lipsa de informații privind expunerea la risc și dificultățile în identificarea surselor de contaminare contribuie semnificativ la perpetuarea fenomenului. Specialiștii spanioli avertizează că majoritatea cazurilor confirmate de legioneloză sunt forme grave ale bolii, diagnosticate mai ales la pacienți aflați deja într-o stare critică.

Profilul tipic al pacientului afectat de legioneloză este cel al unui bărbat de peste 65 de ani, cu afecțiuni medicale preexistente sau un sistem imunitar compromis. Printre factorii de risc se numără un stil de viață social mai activ, dar și bolile pulmonare, frecvent asociate cu fumatul: „Istoric vorbind, bărbații au avut o viață socială mai activă, ceea ce crește riscul de contact cu bacteria, care este prezentă aproape peste tot".

Infecția cu Legionella se poate manifesta în două forme clinice distincte. Cea mai gravă este „boala legionarului", o formă severă de pneumonie atipică, cu o perioadă de incubație de 2-10 zile. Simptomele includ febră, dificultăți de respirație (dispnee), diaree și hiponatremie - un nivel scăzut de sodiu în sânge - care pot duce la complicații serioase, mai ales în rândul pacienților vulnerabili. La polul opus se află febra Pontiac, o formă mult mai ușoară, autolimitată, care apare la 24-48 de ore după expunere. Se manifestă prin febră, stare generală alterată, oboseală și dureri musculare. Deși neplăcută, nu necesită tratament specific și se remite spontan în câteva zile.

Un aspect important de reținut: Legioneloza nu se transmite de la om la om. „Este o boală de origine ambientală, care nu se transmite de la om la om, motiv pentru care măsurile de distanțare socială și restricțiile de circulație nu au avut un impact real asupra răspândirii ei", subliniază epidemiologii. Legioneloza se poate trata eficient cu antibiotice precum azitromicina, iar un diagnostic rapid poate face diferența între viață și moarte. Cu toate acestea, experții avertizează că este nevoie de eforturi susținute pentru identificarea rapidă a focarelor și pentru monitorizarea sistemelor de apă - sursa principală de infectare.

„Am evoluat de la moartea din cauze necunoscute la un diagnostic precis și un tratament eficient, dar trebuie să fim mai pregătiți și mai rapizi în intervenții", mai spune reprezentantul Societății Spaniole de Boli Infecțioase. El adaugă: „Trebuie să înțelegem mai bine acest microorganism, să știm unde sunt focarele, cum să le detectăm rapid și să intervenim din timp - atât epidemiologic, cât și clinic. Progresul nu stă doar în faptul că diagnosticăm mai mult, ci și că o facem mai repede".

În România, însă, situația se prezintă diferit. Deși legea impune raportarea obligatorie a cazurilor de legioneloză, multe spitale nu dispun de metode rapide și precise de diagnostic. Rezultatul: subraportare cronică. În 2018, de exemplu, au fost raportate oficial doar 62 de cazuri de pneumonii cauzate de Legionella. La nivel global, însă, mortalitatea asociată acestei boli rămâne ridicată: între 10-15% în cazurile comunitare și până la 25% în cele nosocomiale (dobândite în spitale).