Enigma celor trei capete de mauri de pe stema Valahiei

Postat la: 13.07.2025 |

Enigma celor trei capete de mauri de pe stema Valahiei

Istoricul și heraldistul Dan Cernovodeanu consideră că cea mai veche reprezentare heraldică atribuită Țării Românești de către heraldiștii străini "înfățișează trei capete de mauri în câmp de argint înconjurate fiecare de câte o bandă din același metal." (Dan Cernovodeanu, "Știința și arta heraldică în România", Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977).

Cernovodeanu avansează ipoteza că regele Ungariei Andrei al II-lea putea veni din Cruciada a V-a cu o asemenea stemă, dar admite că germanul Ulrich von Richenthal este primul care o face cunoscută în "Cronica Conciliului de la Konstanz" întocmită între 1420-1430. Ulrich von Richenthal a fost cronicarul conciliului care a avut loc între 1414-1418 și la care au participat și delegați din țările române.

În conștiința europeană termenul „maur" a ajuns să desemneze toate popoarele musulmane din estul și sudul Mediteranei, inclusiv turcii. Stema Valahiei popularizată de Ulrich von Richenthal va fi perpetuată de copiștii germani, poate și datorită ecourilor luptelor cu turcii ale voievozilor români. La 1730, cartograful german Gabriel Bodenehr întocmește Noua hartă a regatului Ungariei superioare și inferioare, incluzând ținuturile Sclavonia, Bosnia, Serbia, Albania, Basarabia, cât și principatele Transilvaniei, Moldovei, Valahiei, Bulgariei și Rumeliei. În legenda hărții apar blazoanele mai multor ținuturi și principate, printre care și cel al Valahiei, cu cele trei capete de mauri, copiat de Levinius Hulsius la anul 1596, după Cronica lui Ulrich von Richenthal.

Cernovodeanu cunoaște legenda spaniolă a capetelor de mauri, ajunse în heraldică, dar nu dezvoltă subiectul. În opinia mea, Ulrich von Richenthal a preluat o temă heraldică din Spania, din timpul Reconquistei, a confruntării dintre creștini și mauri, pe care a transferat-o Valahiei, unde creștinii luptau împotriva maurilor orientali, adică a otomanilor. Tema heraldică spaniolă a capetelor de mauri a fost inspirată de Bătălia de la Alcoraz din anii 1094-1096, dintre Pedro I al Aragonului și Navarei forțele aliate ale lui Al-Musta'in II din Taifa de Zaragoza. Sântul Gheorghe va lupta de partea lui Pedro aflat în inferioritate.

Crucea din Alcoraz este numele primei steme și steag heraldic în care apar patru capete de mauri fără bandană la ochi și este una dintre primele steme ale Aragonului. Stema a inspirat mai târziu steagul Sardiniei cu capetele de mauri legate la ochi și cu fața spre stânga. Am putea admite că și steagul Corsicii, cu un cap de maur purtând bandană albă deasupra ochilor intră în aceeași paradigmă, dar numai stemele Aragonului, Sardiniei și Valahiei sunt inspirate de luptele cu maurii.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

Enigma celor trei capete de mauri de pe stema Valahiei

Postat la: 13.07.2025 |

0

Istoricul și heraldistul Dan Cernovodeanu consideră că cea mai veche reprezentare heraldică atribuită Țării Românești de către heraldiștii străini "înfățișează trei capete de mauri în câmp de argint înconjurate fiecare de câte o bandă din același metal." (Dan Cernovodeanu, "Știința și arta heraldică în România", Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977).

Cernovodeanu avansează ipoteza că regele Ungariei Andrei al II-lea putea veni din Cruciada a V-a cu o asemenea stemă, dar admite că germanul Ulrich von Richenthal este primul care o face cunoscută în "Cronica Conciliului de la Konstanz" întocmită între 1420-1430. Ulrich von Richenthal a fost cronicarul conciliului care a avut loc între 1414-1418 și la care au participat și delegați din țările române.

În conștiința europeană termenul „maur" a ajuns să desemneze toate popoarele musulmane din estul și sudul Mediteranei, inclusiv turcii. Stema Valahiei popularizată de Ulrich von Richenthal va fi perpetuată de copiștii germani, poate și datorită ecourilor luptelor cu turcii ale voievozilor români. La 1730, cartograful german Gabriel Bodenehr întocmește Noua hartă a regatului Ungariei superioare și inferioare, incluzând ținuturile Sclavonia, Bosnia, Serbia, Albania, Basarabia, cât și principatele Transilvaniei, Moldovei, Valahiei, Bulgariei și Rumeliei. În legenda hărții apar blazoanele mai multor ținuturi și principate, printre care și cel al Valahiei, cu cele trei capete de mauri, copiat de Levinius Hulsius la anul 1596, după Cronica lui Ulrich von Richenthal.

Cernovodeanu cunoaște legenda spaniolă a capetelor de mauri, ajunse în heraldică, dar nu dezvoltă subiectul. În opinia mea, Ulrich von Richenthal a preluat o temă heraldică din Spania, din timpul Reconquistei, a confruntării dintre creștini și mauri, pe care a transferat-o Valahiei, unde creștinii luptau împotriva maurilor orientali, adică a otomanilor. Tema heraldică spaniolă a capetelor de mauri a fost inspirată de Bătălia de la Alcoraz din anii 1094-1096, dintre Pedro I al Aragonului și Navarei forțele aliate ale lui Al-Musta'in II din Taifa de Zaragoza. Sântul Gheorghe va lupta de partea lui Pedro aflat în inferioritate.

Crucea din Alcoraz este numele primei steme și steag heraldic în care apar patru capete de mauri fără bandană la ochi și este una dintre primele steme ale Aragonului. Stema a inspirat mai târziu steagul Sardiniei cu capetele de mauri legate la ochi și cu fața spre stânga. Am putea admite că și steagul Corsicii, cu un cap de maur purtând bandană albă deasupra ochilor intră în aceeași paradigmă, dar numai stemele Aragonului, Sardiniei și Valahiei sunt inspirate de luptele cu maurii.

Cornel Ivanciuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE