• Tweet

Activitatea olandezilor de la Damen în România ridică mai multe de întrebare, de la politica de personal pe Șantierul Mangalia, trecerea unui personaj cu funcție-cheie de la stat la compania privată, la modul în care încercă să aibă controlul firmei deținute în asociere cu statul român.

De mai mulți ani, compania olandeză Damen încearcă să dețină controlul asupra Șantierului Naval Mangalia, potrivit informațiilor „Adevărul". Povestea Damen în România începe în 2018. Inițial, Mihai Tudose, exact la sfârșitul scurtului mandat de premier (iulie 2017-ianuarie 2018), a încurajat statul să răscumpere acţiunile de la Daewoo Mangalia pentru a deschide un şantier naval al statului unde ar putea fi construite fregate pentru Armată. „Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo", declara Tudose pe 11 ianuarie 2018. Patru zile mai târziu, Tudose și-a dat demisia, în urma unui conflict cu Liviu Dragnea.

Însă pe fir erau olandezii de la Damen, care negociau de mai bine de un an. DAMEN HOLDING BV a achiziționat, în 2018, 51% dintre acțiunile societății Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DMHI), creată împreună cu Șantierul Naval 2 Mai, apoi a concesionat 2%, astfel ca statul român (care avea 49%) să aibă pachetul majoritar. Astfel, se construiește asocierea dintre compania de stat Santierul Naval 2 Mai SA și firma olandeză Damen Holding BV, sub denumirea de Damen Shipyards Mangalia SA. Se întâmpla în primăvara lui 2018, când premier era Viorica Dăncilă, iar ministrul al Economiei era Dănuț Andrușcă.

„Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acţionar majoritar putem să protejăm eficient interesele statului român şi putem să protejăm inclusiv forţa de muncă înalt calificată de la Şantierul Naval", declara la acea vreme Dănuţ Andruşcă. Doar că, în realitate, acționariatul majoritar devine o procedură formală. Tot în 2018 apare o ordonanță care schimbă principiile guvernanței corporative a întreprinderilor publice, OUG 73/2018, care avantaja compania străină prin prevederea conform căreia ca acționar minoritar ai voie să conduci o societate, atât timp cât aduci know-how, contracte, profit și așa mai departe.

„Constatând că legislaţia generală a societăţilor nu este adaptată specificului societăţilor de stat, neoferind premisele legislative pentru ca aceste societăţi să poată funcţiona eficient şi să reprezinte un vector de relansare economică (...) întrucât neadoptarea în regim de urgenţă a acestui act normativ ar avea drept consecinţă crearea unor bariere în dezvoltarea investiţiilor străine generate de disfuncţionalităţi în diversificarea activităţilor societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, afectând capacitatea acestor operatori economici de a contribui la echilibrarea bugetului de stat şi la relansarea economiei (...) necesitatea aprobării în regim de urgenţă a completării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, rezidă în exigenţa reglementării situaţiilor de acest gen, în care investitorul privat, acţionar minoritar, invocă necesitatea luării deciziilor privitoare la situaţia societăţii în timp real, contrar înregistrându-se pierderi iremediabile pentru societate. Subliniem faptul că este necesar a se reglementa, în mod general, situaţiile în care investitorul privat este cel care asigură capital, know-how, tehnologie, comenzi şi contracte, mărci (n.r.- subliniere proprie)", se arată în expunerea de motive.

Practic, deși statul român este acționar majoritar, investitorul privat, în cazul de față Damen, este cel care poate lua deciziile. Publicația constanțeană Cuget Liber scria, în urmă cu două luni, că bugetul companiei Șantier Naval 2 Mai este afectat de volumul mare al creanțelor, în sumă totală de 5.817.978 de lei, din care 40% au vechime mai mare de trei ani, unele probleme fiind cauzate de evoluția firmei mixte, de al cărui management operațional se ocupă olandezii. Sursa citată menționează că printre printre cei care au datorii la compania de stat este si firma formată din asocierea stat-Damen, Damen Shipyards Mangalia, cuantumul fiind de 637.351 lei.

"Rezultatele financiare ale SN 2 Mai Mangalia au fost afectate printre altele de suspendarea tuturor contractelor pentru aprovizionarea companiei Damen Shipyards Mangalia. Iar contractele cu alte societăți au fost reziliate pentru că acestea nu au putut garanta plățile. În plus, întrucât Damen Shipyards Mangalia a încheiat anul 2021 cu un rezultat negativ, SN 2 Mai Mangalia nu a obținut dividende de pe urma participației majoritare la capitalul societății mixte. Conform angajamentelor conducerii executive a Damen Shipyards Mangalia, abia în 2024 compania mixtă va deveni profitabilă", arată publicaţia citată.

Potrivit informațiilor „Adevărul", în 2018, când s-a format asocierea, principalul negociator din partea statului român ar fi fost Dorin Grosu, membru al CA al SN 2 MAI SA şi şef de cabinet al ministrului Economiei (deci plătit de stat) de la acel moment, Dănuț Andrușcă. De altfel, Grosu a fost consilier al conducerii (cabinet secretar de stat) Ministerului Economiei și în 2019, la sfârșitul acelui an încetând și mandatul în Consiliul de Administrație al Romarm.

În 2021 a devenit „senior adviser corporate affairs" la DAMEN SHIPYARDS Mangalia (compania rezultată din asocierea statului român cu firma olandeză), iar din aprilie, potrivit CV-ului public, este senior adviser la DAMEN SHIPYARDS GROUP (firma-mamă), în Olanda. Contactat de „Adevărul", Dorin Grosu a subliniat că nu vrea să comenteze niciun aspect al activității sale la Damen și nici relația cu statul român. În trecut, Grosu a lucrat în Direcția Generală a Apărării, dar și la în structurile MAI, înainte de a junge în mediul privat. De altfel, în ultima sa declarație de avere, din 2019, deci aferentă anului fiscal 2018, menționa venituri de 148.140 de lei din „pensie militară" plus „restanțe". Cu un an înainte, pensia militară și „restanțele din 2016" îi aduseseră venituri de 139.870 de lei.

O altă persoană care a făcut parte din echipa de negociere la acea vreme a fost Mirela Popină, potrivit informațiilor „Adevărul". Aceasta a fost directoare de cabinet în Ministerul Economiei în 2018, dar și membră a Consiliului de Administrație al SN 2 MAI Mangalia. Contactată de „Adevărul", Mirela Popină a precizat că nu știe nimic de compania Damen și a închis telefonul imediat. Și în prezent Popină lucrează la stat, fiind angajată a Secretariatului General al Guvernului (consilier juridic). În prezent, responsabili de legătura cu olandezii, ca reprezentanți ai statului român, ar fi Mihai Macaveiu (secretar de stat la Economie, cu atribuții pe această zonă) și Viorel Beleuzu, consilier al ministrului Economiei, dar și persoană pusă în Consiliul de Administrație al ROMAERO.

„Eu am fost membru în Consiliul de Supraveghere la Damen în anul 2018-2020, urmează să fac parte din nou din Consiliul de Supraveghere, dar începând cu noiembrie. Sigur că în cadrul serviciului unde lucrez am avut discuții despre Damen. Am făcut parte, este o societate cu capital majoritar român, sigur că am discutat", a spus Beleuzu, întrebat de Adevărul despre implicarea în negocierile dintre Damen și stat. Întrebat dacă îl cunoaște pe Sorin Grosu, acesta precizat: „Am făcut parte din același consiliu, îl cunosc". Însă referitor la un posibil lobby făcut de Grosu pe lângă el, ca reprezentant al statului, având în vedere vechea legătură, Beleuzu a precizat că nu comentează. Pe de altă parte, Mihai Macaveiu nu a putut fi contactat.

Legăturile companiei olandeze cu oameni-cheie din statul român nu se opresc aici. Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a fost angajat al firmei mixte controlată de Damen, dar şi al Damen Galaţi, timp de mai multe decenii (din 1995 până în noiembrie 2021). Mai mult, şeful Damen Naval România este generalul în rezervă Gheorghe Savu, fost Șef al Direcției Informații Militare și Director General al Direcției Generale de Informații a Apărării. Potrivit site-ului SNSPA, unde este profesor, din funcţia de director al Damen Naval România este "responsabil de coordonarea și integrarea la nivel național a tuturor actorilor și acțiunilor companiei Damen in România, de relațiile cu autoritățile naționale și de aspectele juridice și de relații publice".

Reprezentanţii Damen au interese şi într-o altă afacere din domeniul industriei de apărare, cea privind corvetele, în contextul în care compania a pierdut licitaţia în favoarea francezilor de la Naval Group. Mai precis, în iulie 2019, Ministerul Apărării a anunţat oficial că asocierea Naval Group (Franța) - Şantierul Naval Constanţa (SNC) a fost desemnată câştigătoarea licitației pentru construcţia a patru corvete multifuncţionale şi modernizarea celor două fregate românești, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Ulterior, Damen a deschis mai multe acţiuni în instanţă pentru a contesta rezultatul licitaţiei, litigiile fiind unul dintre motivele invocate de partea română pentru nefinalizarea procedurii de atribuire a contractului.

Contractul cu francezii nu a fost semnat până în prezent, fiind amânat de mai multe ori de cele doua părţi, printre motive fiind ajustarea preţurilor la contractele din apărare. Dacă în cele din urmă românii şi Naval Group nu bat palma, contractul ar urma să fie atribuit următorului competitor, care este Damen. Anul trecut, relația dintre reprezentanții statului și cei ai companiei olandeze ar fi devenit tensionată.

Iarna trecută, Adunarea Acționarilor de la Șantierul Naval Damen Shipyards Mangalia a respins planul de a concedia colectiv aproape 100 de salariați, de a reloca alți circa 50 și de a externaliza unele activități. Acționarul minoritar olandez Damen Holding BV (49%), care exercită însă controlul operațional asupra companiei, a votat pentru concedierile colective. Inițial se avea în vederea concedierea a 228 de salariați, număr redus ulterior, după negocieri cu sindicatele, la 108, după aceea la 96 și în cele din urmă la zero, potrivit Profit.ro.

Consiliul de Supraveghere al Societăţii Damen Shipyards Mangalia s-a întrunit la sfârșitul lunii martie, când urma să discute avizarea „Planului de afaceri şi a Bugetului Societăţii estimat pentru 2022-2024", conform Ordinului MFP nr. 3818/2019. Reprezentanții olandezilor și cei ai statului român au intrat în dispută. „Planul de afaceri al societăţii estimat pentru anii 2023-2024 (prezentat în Anexa 1 din buget) este avizat pozitiv de cei trei membri ai Consiliului de Supraveghere numiţi de către acţionarul olandez, membrii Consiliului de Supraveghere numiţi de către acţionarul român avizează negativ Planul de afaceri al societăţii, estimat pentru anul 2023-2024 şi aceştia din urma motivează votul prin solicitarea unui document separat", arată minuta prezentată în Monitorul Oficial tocmai la data de 2 mai 2022.

În data de 30 mai avea loc o nouă ședință a Consiliului de Supraveghere care lua „act de prezentarea Planului de Afaceri 2022 - 2024 în format IFRS (Standardul Internaţional de Raportare Financiară) şi se propune prezentarea unui nou Plan de Afaceri, care să conţină şi componente referitoare la eficientizarea activităţii, limitarea pierderilor, restructurarea activităţilor şi a forţei de muncă, policalificarea forţei de muncă, diversificarea portofoliului de activităţi, soluţii alternative de finanţare a activităţii, investiţii (robotizare, digitalizare), conform discuţiilor din cadrul şedinţei".

Citeste articolul integral pe Adevarul.ro