• Tweet

Nu mai putin de trei membri ai Cabinetului Dancila au mers luni la Tulcea ca sa inaugureze - cu o intarziere de peste zece ani - o asa-zisa bursa de peste care va functiona, cel putin pentru moment, ca o cherhana. Daca n-ar fi deschis aceasta unitate - la constructia careia s-au folosit si bani europeni - Romania risca sanctiuni de milioane de euro, au declarat surse din administratie.

Viorica Dancila, Petrea Daea si Carmen Dan s-au deplasat la Tulcea, unde au participat la inaugurarea unei burse de peste. In cadrul evenimentului, Dancila a declarat ca aceasta investitie de milioane de euro - pe care politicienii se lauda de mai bine de un deceniu ca o vor finaliza - este meritul guvernarii PSD-ALDE si ca ea le va usura viata pescarilor din Delta Dunarii si din imprejurimi. In plus, bursa ar urma sa le faciliteze romanilor accesul la peste proaspat.

"Pescuitul contribuie semnificativ la economia judetului Tulcea si asigura locuri de munca pentu 30% din populatie. Aceste cifre argumenteaza importanta economica si sociala a Bursei de peste din Tulcea, un proiect de aproape 6 milioane de euro, finantat din fonduri nationale si europene. Am viziat astazi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei si sala din care pot fi urmarite tranzactionarile. Ceea ce am remarcat este adaptarea la cerintele de perfomanta ale unei burse moderne, in deplin acord cu cerintele economiei competitive.

Functionarea bursei inseamna comercializarea pestelui si a produselor din peste la un pret corect, calitatea confirmata a marfii si eliminarea speculei de pe piata neagra. Ajutam astfel pescarii si fermele piscicole sa-si dezvolte afacerile, iar pensiunile din zona le vor putea oferi turistilor produse cu adevarat traditionale", a declarat Viorica Dancila. In teorie, totul suna bine. In realitate, insa, lucrurile sunt putin mai complicate. Ceea ce a promis Viorica Dancila ar putea sa se intample doar daca autoritatile s-ar fi tinut de cuvant si ar fi creat la Tulcea o bursa de peste. Din pacate, n-au facut decat o cherhana.

In cursul saptamanii trecute, prin intermediul asa-zisei burse s-au facut si doua tranzactii. Era nevoie de ele ca Romania - care a dezvoltat proiectul folosind si bani europeni - sa arate Uniunii ca sistemul functioneaza si sa evite astfel sanctiuni de milioane de euro. A spus-o, saptamana trecuta, chiar Ciceronis Cumpanasoiu, presedintele Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime, prin care s-au asigurat bani pentru proiect.

"La acest obiectiv au fost inregistrate doua tranzactii, iar pentru noi este suficient ca proiectul sa poata fi declarat functional, iar Romania sa nu plateasca sanctiuni", a spus Cumpanasoiu. Pana la acest moment, nicio autoritate nu a oferit date cu privire la cantitatea de peste comercializata prin intermediul bursei de la Tulcea si nici a pretului la care s-a tranzactionat. Or, rostul unei burse de marfuri e tocmai acela de a asigura transparenta...

Potrivit legii, ca sa isi poata vinde pestele, pescarii din Delta sunt obligati sa il duca la una dintre cele peste 40 de cherhanale din regiune. Acolo, in punctele de debarcare, personalul cherhanalei preia pestele, il cantareste si pune la gheata. Cherhanalele care indeplinesc anumite conditii sanitare-veterinare au si puncte de prima vanzare, unde pestele poate fi vandut catre intermediari. La randul lor, acesti intermediari vor vinde, la preturi si de 3-4 ori mai mari, pestele catre magazine sau restaurante.

De regula, atat cherhanalele cat si intermediarii prefera sa vanda pestele angro, cu suta de kilograme sau chiar cu tona. Asa se face ca de multe ori, pensiunile din Delta - care au nevoie, zilnic, de 10-20 de kilograme de peste proaspat pentru a le gati clientilor mancaruri specifice zonei - ajung sa il cumpere din supermarketurile tulcene (unde adesea marfa este adusa din import).

Cu alte cuvinte, n-ar fi exclus ca turistii romani si straini care platesc bani grei pe un sejur in Delta sa manance, de fapt, bucate traditionale dobrogene gatite cu peste adus tocmai din Ungaria sau din Bulgaria... O alta mare problema este ca, in prezent, autoritatile nu pot verifica daca intreaga cantitate de peste livrata de pescari catre cherhanale este, intr-adevar, fiscalizata. Iar daca nu este, inseamna ca cineva, in Delta, strange o multime de bani negri... Toate aceste probleme s-ar putea rezolva, insa, prin infiintarea unei burse de peste functionale. Iata de ce.

Avand acces la bursa, pescarii si-ar putea gasi cumparatori. Iar asta inseamna ca - desi isi vor duce in continuare pestele la cherhanale, unde, contra cost, il vor tria si certifica - pescarii n-ar mai fi nevoiti sa il si vanda acolo, pe bani putini, ci l-ar putea livra, pentru un castig mai bun, unor clienti cu care au incheiat deja contracte pe bursa. Ca sistemul sa functioneze, insa, atat potentialii clienti, cat si pescarii ar trebui sa stie cum sa foloseasca bursa. Iar momentan, nu stiu.

Pana cand se vor lamuri lucrurile, bursa - care va fi adiminstrata de Casa Romana de Comert Agroalimentar UNIREA (in care actionar e Ministerul Agriculturii) - va fi doar un punct de prima vanzare, la fel cum mai sunt cateva zeci, in Delta. Practic, bursa va cumpara peste de la pescari (in parteneriat cu cherhanalele existente) si - avand 3 nave si 4 masini frigorifice - il va prelua si apoi il va putea distribui pe piata.

Diferenta dintre bursa si celelate societati care fac deja acest lucru in Delta ar urma sa fie ca fi ca - daca tot a fost infiintata din bani publici - aceasta noua cherhana ar garanta fiscalizarea integrala a marfii preluate. Intrebarea este: de ce s-au investit peste 6 milioane de euro intr-o unitate de preluare, transport si vanzare a pestelui? N-ar fi fost mai simplu sa se incerce combaterea evaziunii in randurilor societatilor care deja se ocupa cu asa ceva? E greu de zis... Presedintele Federatiei organizatiilor prodcatorilor de peste din Delta Dunarii, Dan Verbina, a declarat pentru Ziare.com ca sunt multe lucruri care mai trebuiesc puse la punct pana cand pescarii vor putea castiga vanzandu-si capturile pe bursa.

"Pana la urma, bine ca au facut-o. Era vorba sa se faca si un punct de desfacere din care sa isi ia si persoanele fizice peste. Dar nu e gata inca. S-a vorbit si despre un site, dar nici asta nu e gata. Azi am fost acolo (la sediul bursei din Tulcea - n.red.) si e doar un sistem de licitatii pentru firme... A vorbit astazi domnul Adrian Izvoranu (directorul societatii care va administra bursa de peste -n.red.) despre site si vanzari online, dar n-am inteles cum va face, ca n-a explicat. Dar bursa va functiona, intr-adevar, doar in situatia in care administratorii ei vor discuta si cu asociatiile de pescari si se vor gasi solutii pentru diversele probleme care inca n-au fost puse in discutie.

Spre exemplu - in colaborare cu noi, cu reprezentantii pescarilor - ar urma sa se stabileasca un pret minim sub care nu se va putea scadea la nicio specie de peste. Degeaba pui pretul la scrumbie 14 lei pe bursa! Se inteleg clientii, nu cumpara si iti lasa pretul sa scada pana la 2 lei. Si-atunci care mai e avantajul bursei pentru pescar? Ramane sa discutam aceste aspecte.

In plus, si daca vrea sa vanda pe bursa, pescarul va merge in continuare cu pestele la punctul de debarcare. Iar daca nu i-l va mai vinde proprietarului, va plati probabil pentru cantarire si pregatirea marfii. Sunt cheltuieli pe care cineva trebuie sa le suporte... Or, aceste aspecte vor trebui discutate (in vederea stabilirii rentabilitatii pentru pescar - n.red.) . Mai sunt destule de pus la punct", a declarat presedintele Federatiei Asociatiilor Producatorilor de Peste din Delta Dunarii.

Inca din 2011, autoritatile tulcene si cele centrale anuntau ca intocmesc documentatia necesara pentru a cere, de la UE, intre 14 si 18 milioane de euro pentru a construi un sediu modern pentru bursa de peste. Din acesti bani, urmau sa se cumpere si nave cu care sa se colecteze pestele din Delta, dar si masini frigorifice pentru transportul pestelui.

La acel moment, seful Unitatii Asistenta Structurala din cadrul Directiei generale Pescuit a Comisiei Europene, Stephanos Samaras, a atras atentia asupra faptului ca in Romania proiectul e supraevaluat. Potrivit lui Samaras, in Spania si Malta se construisera burse de peste similare, dar cu costuri si de 6 ori mai mici.

Pana la urma, autoritatile au diminuat valoarea proiectului si - prin Programul Operational de Pescuit (POP) 2007-2013 - au inceput achizitiile (printre altele, 3 nave si 4 masini frigorifice pentru transportul pestelui de la punctele de colectare), dar si finantarea lucrarilor. In 2016, s-a finalizat sediului bursei, la Tulcea. Abia un an mai tarziu, insa, acest sediu a fost racordat la utilitati. Si nici atunci n-a fost inaugurat.

Motivul: autoritatile tocmai realizasera ca - desi aveau nave de transport, masini frigorifice si sediu modern - nu putea deschide bursa fara un cadru juridic adecvat. Asa ca Petre Daea a infiintat un grup de lucru care sa caute solutii si a anuntat ca proiectul - finantat partial cu fonduri europene - va fi implementat pana la finele lunii martie 2019.

In cele din urma, sistemul a fost inaugurat. Numai ca el nu functioneaza asa cum a fost gandit initial - ca o piata libera si transparenta de peste - ci e doar un
mod de a prelua si de a vinde - in maniera fiscalizata - parte din productia piscicola a Deltei. Ce se va intampla daca, in timp, cei mai multi dintre pescari vor decide ca e mai rentabil sa vanda ca si pana acum si vor evita sa sa chinuiasca sa intre pe bursa? Ramane de vazut...