• Tweet

Anticorpii monoclonali i-ar putea feri de Terapie Intensivă pe pacienţii predispuşi la forme grave de COVID-19. Deşi Ministerul Sănătăţii a trimis flacoane în spitale pentru aplicarea acestei terapii, unităţile se urnesc greu în a o administra. Sunt însă şi medici care spun că nu există reacţii adverse, ci doar energie şi senzaţie de foame.

În judeţul Olt, cele mai mari spitale, cel din Slatina şi cel din Caracal, au primit, de două săptămâni, câte 20 de doze de anticorpi monoclonali pe care să la administreze pacienţilor în faza incipientă a COVID. Cu trei zile în urmă, a fost repartizată o nouă tranşă, încă 90 doze (50 pentru SJU Slatina, 40 pentru Spitalul Caracal), însă acest tratament s-a administrat, deocamdată, într-un singur spital - Spitalul Municipal Caracal. De la SJU Slatina, pentru că nu s-au găsit pacienţi eligibili, 16 doze au fost redirecţionate către spitalele orăşeneşti din Balş şi Corabia. Ceea ce ar putea fi salvarea anumitor pacienţi pare, mai degrabă, o problemă pentru spitale.

SJU Slatina îngrijeşte constant, în ultimele săptămâni, peste 130 de pacienţi COVID, Terapia Intensivă fiind plină, iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor necesitând oxigen. Pentru a fi eligibili pentru terapia cu anticorpi monoclonali pacienţii trebuie să ajungă la spital în cel mult 7 zile de la debutul simptomelor (iar acest lucru se întâmplă foarte rar), să aibă saturaţie de cel puţin 93% (să nu necesite administrarea de oxigen suplimentar) şi risc de a dezvolta formă gravă. Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, se trece la evaluarea riscurilor pacientului, o serie întreagă de afecţiuni preexistente calificându-i pe pacienţi pentru această terapie. De aceea, spune managerul spitalului, Angela Nicolae, în mai bine de două săptămâni nu s-a găsit niciun pacient eligibil. „Pacienţii care se adresează SJU Slatina vin în stare gravă, cu nevoi de oxygen. (...) Sincer, vă daţi seama la ce presiune uriaşă sunt supuşi colegii de la UPU, colegii din Boli Infecţioase... Chiar prevenţia şi fazele incipiente ale bolii nu cred că pot fi tratate în UPU. În UPU ai urgenţe!", spune Nicolae.

Managerul Spitalului Orăşenesc Balş, medicul Marius Lazăr, spune, pe de altă parte, că cele opt doze care le-au fost redirecţionate înseamnă puţin. În plus, şi la spitalul de aici pacienţii vin târziu, depăşind 7 zile de la debutul simptomelor. Spitalul nu are medic infecţionist, cazurile COVID fiind tratate de specialişti în Medicină internă. „Avem doar opt flacoane, pe cine alegem? Primul venit, primul servit? Cum îi triem? (...) Nu am zis că nu vrem să-i tratăm, dar dacă alţi colegi din judeţ au nevoie mai mult de anticorpii ăştia decât noi, cu mare drag putem să-i ajutăm!", spune dr. Lazăr.

Spitalul Municipal Caracal, spital suport-COVID, a tratat deja cu anticorpi monoclonali patru pacienţi, cu rezultate foarte bune. Medicul care a iniţiat terapia spune că s-a consultat cu colegi de la Timişoara şi chiar cu un medic de la un spital din Milano şi a comunicat pe această temă şi cu responsabili din Ministerul Sănătăţii.

„Am iniţiat prima dată tratamentul la un asistent din UPU care este foarte expus. (...) Avea obezitate, este unul din factorii de risc. După aceea, am avut o pacientă cu poliartrită reumatoidă, care, tot la fel, este factor de risc, vârsta în jur de 50 ani. Am mai avut un medic de laborator, care a fost expus şi avea test pozitiv şi avea şi alte afecţiuni cardiace, cardio-vasculare şi obezitate. (...) Acum 2 zile, am iniţiat la o pacientă de 70 şi ceva de ani cu multiple afecţiuni cardiace, BPOC, şi care, tot la fel, a zis că de trei zile are simptome, a fost de acord şi vreau să vă spun că după perfuzie a zis - «n-am avut niciodată atâta poftă de mâncare». Adică a cerut mâncare. Acum i-am făcut analizele de control şi sunt bune", a declarat medicul infecţionist Daniel Anţoş.

Niciunul dintre pacienţi nu a prezentat reacţii adverse. „Niciun fel de reacţii adverse, doar senzaţie de foame şi că se simt extraordinar de energici", a mai spus medicul.

Cheia tratării unui număr din ce în ce mai mare de pacienţi ar putea fi la medicii de familie, care să-i îndrume către spital la timp astfel încât să nu se rateze intervalul optim. Terapia în sine presupune administrarea unei perfuzii, pacientul beneficiind înainte de un set de investigaţii. Medicul Daniel Anţoş a menţionat că ţine aceşti pacienţi două zile sub observaţie, în spital.

Ministerul Sănătăţii a repartizat cu două zile în urmă 7.500 doze de anticorpi monoclonali către 147 spitale din ţară care tratează pacienţi COVID.

„În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, utilizarea anticopilor monoclonali- soluţie perfuzabilă se administrează pacienţilor cu forme uşoare şi medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen şi care au factori de risc semnificativi pentru evoluţia severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Eficienţa anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cat mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile", se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

Sunt trei condiţii de bază care trebuie îndeplinite cumulativ de către pacienţii care urmează să fie trataţi cu anticorpii monoclonali, respectiv: pacientul să semneze formularul de Consimţământ Informat; să aibă o formă uşoară de boală, saturaţia să fie mai mare de 93% şi să nu fie necesară administrarea de oxigen suplimentar; pacientul să se afle în primele 7 zile de la debutul simptomelor (nu de la testul pozitiv).

Odată îndeplinite aceste trei criterii, pacientului i se evaluează riscul de a dezvolta o formă severă de boală. Iată care sunt factorii de risc pentru evoluţie severă (se prioritizează persoane cu mai mulţi factori de risc):

- vârsta>65 ani

- BMI>30kg/m2

- B.cardiovasculare severe, insuficienţă cardiacă NYHA 4, Infarct micoardic recent Cardiopatia ischemică severă

- B.P.C.O.

- Diabet Zaharat tip 1

- Terapie imunosupresoare- terapii biologice

- Pacienţi cu transplant de organe sau maduvă

- Pacienţi cu neoplazii sau hemopatii în terapie

- SIDA