• Tweet

Un studiu amplu, desfășurat pe parcursul a trei decenii și având aproape 200.000 de participanți, oferă claritate într-o dezbatere medicală veche: care este dieta alimentară optimă pentru inimă? Răspunsul nu ține de dietele la modă, ci de calitatea concretă a alimentelor consumate, spun experții, care arată că sănătatea inimii depinde mai mult de ce includem în dieta alimentară, respectiv de calitatea alimentelor pe care le mâncăm. Rezultatele pot remodela recomandările clinice și ghidurile nutriționale, oferind medicilor și specialiștilor în sănătate o direcție clară și aplicabilă pentru prevenția bolilor cardiovasculare.

Calitatea alimentelor contează mai mult decât tipul dietei alimentare, este concluzia unui studiu recent, desfășurat pe aproape 30 de ani, care arată că sursa nutrienților este mai importantă decât tipul de regim la care aderăm. Dietele „low-fat" (mai puține grăsimi) sau „low-carb" (mai puțini carbohidrați) sunt irelevante fără alimente de calitate, iar factorul esențial în menținerea sănătății cardiace și prevenția bolilor cardiovasculare nu ține de carbohidrați sau grăsimi, ci de calitatea nutriției, spun specialiștii.

Dietele bogate în cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase reduc semnificativ riscul de boli de inimă, în timp ce cele bazate pe alimente procesate și produse de origine animală au efect invers, chiar dacă se încadrează în definiția de „low-fat" sau „low-carb". Studiul recent, care a urmărit aproape 200.000 de persoane timp de câteva decenii, a constatat că, pentru sănătatea cardiovasculară, calitatea alimentelor consumate este la fel de importantă precum alegerea între o dietă scăzută în carbohidrați sau una scăzută în grăsimi.

Rezultatele sugerează că alegerea alimentelor sănătoase și de calitate este esențială pentru protejarea inimii. În ultimele două decenii, dietele scăzute în carbohidrați și cele scăzute în grăsimi au fost promovate pentru beneficiile lor asupra greutății, glicemiei și nivelului colesterolului. Totuși, impactul acestor diete asupra reducerii riscului de boli cardiovasculare rămâne încă intens dezbătut.

„Am descoperit că ceea ce consumi într-o dietă low-carb sau low-fat contează la fel de mult ca tipul de dietă în sine. Versiunile sănătoase ale acestor diete, cele bogate în produse de origine vegetală și cereale integrale, au fost asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea inimii și o funcționare metabolică îmbunătățită. În schimb, versiunile care pun accent pe alimente nesănătoase au fost corelate cu un risc mai mare de boli cardiace", a declarat dr. Zhiyuan Wu, cercetător postdoctoral, doctor în științe la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Acesta a prezentat concluziile studiului la Nutrition 2025, principala reuniune anuală a Societății Americane de Nutriție (American Society for Nutrition), desfășurată la începutul lunii iunie, în Orlando. Studiul a inclus 43.430 de bărbați din Health Professionals Follow-Up Study (1986-2016), 64.164 de femei din Nurses' Health Study (1986-2018) și 92.189 de femei din Nurses' Health Study II (1991-2019). În total, cercetătorii au urmărit aproape 200.000 de participanți timp de mai multe decenii, analizând obiceiurile alimentare ale acestora și apariția bolilor de inimă.

Pe baza unor chestionare detaliate completate de participanți, cercetătorii au acordat scoruri care reflectă cât de sănătoase sau nesănătoase au fost alegerile alimentare făcute de participanți în cadrul dietelor low-carb și low-fat. Cercetătorii au clasificat carbohidrații, grăsimile și proteinele provenite din alimente precum cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase drept nutrienți de înaltă calitate, adică sănătoși, în timp ce carbohidrații din cartofi și cereale rafinate, precum și grăsimile saturate și proteinele din produse animale au fost considerați de calitate scăzută, adică nesănătoși.

Pentru mai mult de 10.000 de participanți, cercetătorii au analizat și sute de metaboliți sanguini pentru a evalua modul în care calitatea alimentației influențează reglarea metabolică. „Această abordare ne-a permis să înțelegem mai bine efectele biologice ale acestor diete și a întărit concluziile noastre", a precizat Wu.

Analiza a arătat că participanții care au urmat o dietă sănătoasă, fie ea low-carb sau low-fat, au avut un risc mai mic de a dezvolta boală coronariană, în timp ce versiunile nesănătoase au fost asociate cu un risc crescut. Aceste tipare alimentare sănătoase, indiferent de tipul dietei, au redus riscul de boli de inimă cu aproximativ 15%.

„Concluziile noastre sugerează că îmbunătățirea calității alimentelor este una cheie pentru sănătatea inimii. Indiferent dacă cineva urmează o dietă săracă în carbohidrați sau în grăsimi, accentul pus pe alimente integrale, minim procesate și de origine vegetală și reducerea cerealelor rafinate, a zahărului și a produselor animale poate diminua semnificativ riscul de boală coronariană", a concluzionat Wu.

Pentru cei care doresc să-și îmbunătățească alimentația, cercetătorii recomandă un consum bazat mai mult pe cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase și reducerea mezelurilor, carbohidraților rafinați și alimentelor bogate în zahăr. De asemenea, este important să citim etichetele alimentelor și să evităm ingredientele de slabă calitate, precum zaharurile adăugate din sucuri și gustări procesate.

În continuare, cercetătorii intenționează să analizeze și alți factori care ar putea influența legătura dintre calitatea alimentației și sănătatea inimii. De exemplu, vor examina rolul factorilor genetici, alegerilor de stil de viață și altor markeri metabolici care pot influența aceste asocieri. Cercetătorii sunt interesați și de modul în care dietele low-carb sau low-fat pot influența alte rezultate de sănătate, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și cancerul. Aceste informații ar putea ajuta la personalizarea recomandărilor nutriționale în funcție de profilul individual de sănătate.