• Tweet

Într-o lume economică din ce în ce mai fragmentată și tensionată, instituțiile financiare globale încep să bată cu putere clopotele de alarmă. În cel mai recent raport al său, Banca Reglementelor Internaționale (BIS) - considerată de mulți drept „banca bancherilor centrali" - avertizează că economia globală a ajuns într-un „moment de cotitură", marcat de incertitudine profundă, vulnerabilitate sistemică și pierderea încrederii publice în instituțiile financiare, scrie Reuters.

Agustín Carstens, directorul general al BIS aflat la final de mandat, a identificat drept cauză principală a acestui climat instabil politicile protecționiste impulsionate de Washington, în special războiul tarifar purtat de administrația Trump. În opinia sa, aceste măsuri nu doar că zdruncină ordinea economică globală construită după Al Doilea Război Mondial, dar pun în pericol chiar și legitimitatea băncilor centrale, instituții până nu demult considerate bastioane ale raționalității tehnocrate.

Raportul apare într-un context deloc întâmplător: cu doar câteva zile înainte de termenul limită impus de Trump pentru noile tarife comerciale - 9 iulie - și după o jumătate de an marcată de escaladări geopolitice, presiuni inflaționiste și tensiuni în piețele financiare.

Întrebat despre remarcile recente ale președintelui american la adresa președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell - pe care Trump l-a numit „prost" - Carstens a ales diplomația: „E firesc să existe fricțiuni între guverne și băncile centrale. Face parte din arhitectura instituțională", a declarat fostul guvernator al băncii centrale a Mexicului.

Raportul anual al BIS, publicat duminică, 29 iunie, este privit ca un barometru al gândirii băncilor centrale, având în vedere reuniunile regulate organizate de această instituție în Elveția cu cei mai influenți decidenți monetari.

Principalele îngrijorări? Fragilitatea tot mai mare a sistemului economic global în fața șocurilor. Printre vinovați: îmbătrânirea populației, schimbările climatice, fragmentarea lanțurilor de aprovizionare și o geopolitică tot mai volatilă.

Mai mult, revenirea inflației după pandemie pare să fi modificat percepția publică în mod durabil, ceea ce ar putea face mai dificilă stabilizarea anticipațiilor și controlul prețurilor în viitor.

Nivelul ridicat și în creștere al datoriei publice este un alt factor de risc major, atrage atenția BIS. Acest trend reduce spațiul fiscal al guvernelor exact în momentele în care ar avea nevoie de el. Iar presiunea suplimentară exercitată de creșterea cheltuielilor militare - în contextul reînarmării globale - nu face decât să agraveze tabloul. „Această tendință nu poate continua la nesfârșit", avertizează Carstens.

Hyun Song Shin, economistul-șef al BIS, a atras atenția asupra declinului semnificativ al dolarului american - o scădere de 10% de la începutul anului, care ar putea deveni cea mai mare prăbușire din istoria recentă a cursului flotant, începută în anii 1970.

Chiar dacă unii economiști speculează că ar fi vorba despre începutul unei „mari rotații" departe de activele americane, Shin temperează: fondurile suverane și băncile centrale se mișcă lent, iar până acum nu există semnale de panică. Totuși, analiza pe termen scurt arată că „acoperirile de risc" ale investitorilor străini deținători de titluri americane au contribuit semnificativ la presiunea asupra dolarului.

Într-o primă secțiune a raportului, publicată anterior, BIS avertizase și asupra riscurilor asociate cu ascensiunea monedelor stabile („stablecoins"), considerate de unii o alternativă digitală la monedele suverane, dar care pot genera dezechilibre semnificative în lipsa unei reglementări ferme.

În ciuda contextului economic dificil, BIS a înregistrat performanțe financiare remarcabile: un profit net de 843,7 milioane DST (echivalentul a 1,2 miliarde dolari) și un venit total de 3,4 miliarde DST (5,3 miliarde dolari), marcând un nou record.

„Este esențial ca BIS să rămână una dintre cele mai credibile instituții financiare din lume", a subliniat Carstens, insistând asupra rolului stabilizator al băncii într-o lume aflată în dezechilibru.

Economistul Mark Blyth avertizează în The Atlantic: ne aflăm la un moment de restart al capitalismului - așa cum ai reseta un calculator care pică constant. Trecem printr-o zonă de „Control‑Alt‑Delete" economic, în care nu doar ideile vechi („software-ul") sunt depășite, dar și instituțiile („hardware-ul") cer o renovare profundă.

Eroziunea comerțului liber, creșterea naționalismului și populismului, alături de retragerea SUA din rolul de garant al globalizării post‑Război Rece, ne duce către un capitalism diferit - poate autoritar, protecționist, restructurat.

Blyth compară această criză cu prăbușirea Marii Depresiuni din anii '30, când un șoc financiar masiv și protecționismul (Smoot‑Hawley) au forțat o resetare totală. De data asta, provocarea pare mai complexă: datoriile uriașe, inegalitățile crescute și criza climatică cer o schimbare radicală de abordare.

Capitalismul nu mai funcționează cum trebuie. Modelele vechi de dereglementare și globalizare au dus la una dintre cele mai lipsite de sens creșteri - pentru 99% din populație. Blyth subliniază că adevărata bătaie nu e doar în taxe sau legi, ci în marile idei care vor programa noul capitalism.

În SUA, dreapta populistă promite „Trumponomics": întoarcere la protecționism și populism economic, dar fără viziune coerentă pe termen lung. Pe stânga, taberele balansate - de la centre conservatoare, la progresism populist (Sanders-AOC), și până la tehnocrație - nu reușesc, încă, să formuleze o alternativă convingătoare.

Dacă stânga nu-și va clarifica mesajul și perspectivele economice într-un mod unit și ambițios, vom merge către o modernizare regresivă - o versiune auto-centralizată, inegală și instabilă a capitalismului.

Economia globală se află într-un crash care nu poate fi rezolvat doar prin politici fiscale sau tarifare. Avem nevoie de un upgrade profund: idei noi și instituții reformate, menite să genereze un capitalism mai echitabil, sustenabil și democratic. Altfel, riscăm ca următorul sistem care va funcționa să fie unul mai opac, centralist, și mai puțin orientat spre oamenii de rând, notează The Atlantic.

Într-un moment în care fisurile sistemului global devin tot mai vizibile - fie că vorbim de polarizare geopolitică, inflație reîncălzită sau instabilitate valutară - BIS avertizează că vechile reguli ale jocului nu mai funcționează. Rămâne de văzut dacă actorii globali vor avea curajul și capacitatea de a rescrie arhitectura economică înainte ca următorul cutremur financiar să o facă pentru ei, subliniază Reuters.