Comandantul aviației strategice a Rusiei „a căzut de la fereastră" și a murit, după operațiunea ucraineană „Pânza de păianjen"

Postat la: 07.06.2025 |

General locotenentul Serghei Kobîlaş, comandantul aviației strategice a Rusiei, a murit. Informația, confirmată sec de autoritățile ruse, este însoțită de o explicație la fel de previzibilă: „a căzut de la fereastră".

În spatele numelui stătea însă un personaj-cheie al campaniei aeriene ruse duse împotriva Ucrainei. Kobîlaş era omul din spatele bombardierelor Tu-95 și Tu-22M3, avioanele masive care au brăzdat cerul Ucrainei cu rachete de croazieră și au distrus orașe întregi. El trasa liniile de atac, el semna teroarea aeriană care, de la distanță, a curmat viețile a mii de civili.

Moartea lui Kobîlaş nu este o întâmplare după operațiunea „Pânza de păianjen" în urma căreia dronele ucrainene au distrus 41 de avioane ale aviației strategice ruse. În Rusia de astăzi, generalii „cad" din greșeală, magnații mor „accidental" împușcați în ceafă, iar cei care știu prea multe „se îneacă" în mod misterios.

General-locotenent Serghei Ivanovici Kobîlaş s-a născut la 1 aprilie 1965 în Odessa, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană. A urmat o carieră clasică în aviația militară sovietică și, mai târziu, rusă, începând ca pilot de vânătoare. A fost absolvent al prestigiosului Institut de Aviație Militară de la Ieisk, al Academiei Forțelor Aeriene Gagarin și al Academiei Statului Major General - ultimele două fiind considerate pepinierele elitei militare ruse.

Cariera sa a fost marcată de participarea în teatre de război sensibile pentru Moscova: Cecenia, Georgia, Siria, iar în ultimii ani - Ucraina. Kobîlaş a acumulat peste 1.700 de ore de zbor și a fost decorat cu titlul de Erou al Federației Ruse, după ce a fost doborât de două ori în timpul războiului ruso-georgian (2008), fiind recuperat în ambele cazuri de echipe de salvare.

Din 2016 și până în 2024, Kobîlaş a fost comandantul aviației cu rază lungă de acțiune, adică segmentul strategic al Forțelor Aeriene ruse responsabile de folosirea bombardierelor cu rază lungă - Tu-95, Tu-160, Tu-22M3. Sub comanda sa, aceste avioane au fost transformate într-un instrument de teroare sistematică, utilizate atât în Siria, cât și - cu o intensitate fără precedent - în Ucraina.

Kobîlaş a coordonat campania de lovituri cu rachete asupra infrastructurii energetice și civile ucrainene din iarna 2022-2023, o tactică menită să lase populația civilă în frig și întuneric. Aceste acțiuni au fost considerate de către juriști internaționali drept încălcări flagrante ale dreptului umanitar și posibile crime de război.

Pe 5 martie 2024, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Serghei Kobîlaş, alături de cel al amiralului Viktor Sokolov, în contextul investigației privind crimele de război comise de Federația Rusă în Ucraina. Potrivit documentelor CPI, Kobîlaş este acuzat de:

-Ordine directe pentru atacuri asupra infrastructurii civile (inclusiv spitale, școli, rețele electrice);

-Lovituri care au dus la moartea și mutilarea civililor în mod disproporționat;

-Complicitate la acte inumane în sensul articolului 7 al Statutului de la Roma.

În septembrie 2024, SBU (serviciul ucrainean de securitate) l-a acuzat direct de coordonarea atacului aerian asupra Spitalului de Copii Ohmatdît din Kiev, pe 8 iulie. Acest atac a ucis mai mulți copii și membri ai personalului medical. În mod cinic, după acel episod, Kobîlaş a fost promovat în funcția de comandant al întregii Forțe Aerospațiale a Federației Ruse, al doilea cel mai înalt post militar în ierarhia aeriană a armatei ruse.

După operațiunea "Pânza de păianjen", pe 3 iunie 2025, presa de stat rusă a confirmat moartea lui Kobîlaş, invocând o „cădere de la etaj" - o explicație folosită tot mai des în ultimii ani pentru decesele suspecte ale oficialilor ruși.

Kobîlaş nu a fost doar un executant. A fost unul dintre principalii strategi ai unei doctrine militare care a normalizat atacurile asupra civililor. A contribuit la modelul de război „hibrid" rusesc, în care propaganda, teroarea și distrugerea infrastructurii sunt folosite ca arme psihologice. A fost, cu alte cuvinte, un pion central într-un sistem care acum pare să se întoarcă împotriva propriilor arhitecți.