• Tweet

Marile festivaluri de muzică stau să explodeze peste tot în România. Știe toată lumea că aici drogurile fac legea, de la polițiști, la organizatori. Dar, oficial nimeni nu prea recunoaște nimic. Coca, crack, ecstasy, marijuana, hașiș, heroină, găsești tot ce vrei. Uneori prețurile sunt promoționale pentru că, astăzi, distracția nu mai e distracție fără să bagi o pilulă sub limbă. Între timp, cel mai recent raport al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) ne spune că Europa a intrat în zodia cocainei.

Apropo de cocaină, pachetele cu prafuri găsite pe Litoralul nostru nu pot fi incluse, în nici un caz, într-o acțiune singulară. „Oferta de cocaină nu a fost niciodată atât de semnificativă", punctează raportul EMCDDA. Bref, noua preferință a toxicomanilor, cocaina și varianta sa fumabilă, crack-ul, este ilustrată de două cifre. Prima spune că, în 2017, au fost capturate peste 140 de tone de cocaină (cu 20 de tone mai puțin decât captura cea mai mare, din 2006). A doua cifră vorbește de la sine: tot în 2017, numărul capturilor de coca a fost de peste 104.000 kg, un record absolut.

Numărul europenilor consumatorilor de cocaină, drog obţinut din frunzele arbustului de coca, în special din Bolivia, Columbia şi din Peru, a fost estimat în 2017 la 3,9 milioane, acesta reprezentând principalul stimulant ilicit utilizat pe Bătrânul Continent. În plus, gradul de puritate al cocainei, care, în 2016, a fost, potrivit măsurătorilor, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, s-a menţinut în 2017, în ciuda unui preţ stabil la nivelul comerţului cu amănuntul, potrivit EMCDDA, care îşi fundamentează raportul pe date colectate în 2017.

Cocaina ajunge în Europa din diferite zone ale Americii de Sud şi Americii Centrale, pe calea aerului (curse aeriene regulate, transport de marfă aerian, aeronave private), iar „cea mai mare parte ajunge prin contrabandă pe cale maritimă, în special în containere", subliniază studiul. Cele mai importante capturi au fost înregistrate în Belgia (45 de tone) şi Spania (41 de tone) - ţări ale căror porturi constituie principalele puncte de intrare pe cale maritimă a cocainei în Europa, urmate de Franţa (17,5 tone) şi Olanda (14,6 tone).

Raportul subliniază: cocaina a depășit heroina, drogul care făcea ravagii până acum în Europa. Astfel, heroina, opioidul cel mai frecvent întâlnit pe piaţa europeană a drogurilor până la venirea în forță a cocainei, pătrunde în Europa pe patru rute principale de trafic, cele mai importante fiind „ruta balcanică" şi „ruta sudică". Prima, care este şi cea mai importantă, traversează Turcia, trece prin ţările balcanice (aici, alături de Bulgaria și Grecia, este menționată și țara noastră) şi continuă către centrul, sudul şi vestul Europei. Ruta sudică, prin care transporturile din Iran şi Pakistan intră în Europa, se străbate fie pe cale aeriană sau maritimă, fie direct, fie tranzitând ţări din Africa. Această rută a câştigat în importanţă în ultimii ani. Alte rute sunt „ruta nordică", care porneşte din Afganistan şi ajunge în Rusia prin Asia Centrală, şi o rută care trece prin sudul Caucazului şi traversează Marea Neagră. Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de opiu şi se consideră că cea mai mare parte a heroinei găsite în Europa a fost produsă acolo sau în ţările vecine precum Iran sau Pakistan.

Canabisul este drogul ilegal consumat cel mai frecvent, aproape 20 % dintre persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani declarând că au utilizat această substanţă în ultimul an, se menţionează în același raport. România apare în acest studiu, alături de Bulgaria, ca făcând parte din rândul ţărilor care înregistrează tendinţe ascendente în prevalenţa consumului de canabis din ultimul an în rândul adulţilor tineri, începând din anul 2000. Per ansamblu, 47% din consumatorii de canabis ca drog principal, pentru care au fost admişi la tratament prima dată în 2017, au declarat că au consumat zilnic drogul în ultima lună, cifrele variind de la 10% sau mai puţin, în Letonia, Ungaria şi România, până la 68% sau mai mult în Spania, Olanda şi Turcia.

Substanţa MDMA (3,4-metilendioxi-metamfetamină) este consumată sub formă de comprimate (numite adesea ecstasy), dar şi sub formă de cristale şi pudră. Se estimează că 13,7 milioane de adulţi din Uniunea Europeană (15-64 de ani), adică 4,1% din această grupă de vârstă, au încercat MDMA/ecstasy într-un moment al vieţii. Cifrele referitoare la consumul mai recent în rândul adulţilor tineri (15- 34 de ani) arată că 2,1 milioane dintre aceştia au consumat MDMA în ultimul an (1,7% din această grupă de vârstă), estimările la nivel naţional variind de la 0,2% în Portugalia şi România până la 7,1% în Olanda. Estimările prevalenţei în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani sunt mai ridicate, estimându-se că 2,3% din această grupă de vârstă (1,3 milioane de persoane) au consumat MDMA în ultimul an.

Raportului se bazează pe datele recoltate și de la așanumitele spitale-santinelă, unde se tratează dependența de droguri. Din acestea mai aflăm că, după o scădere continuă între 2010 şi 2015, numărul total de persoane tratate în UE, în 2017, prezintă o creştere cu 4% faţă de anul precedent. Între 2015 şi 2017, s-au înregistrat creşteri în 17 ţări, printre care Suedia (21%), România (21%) şi Italia (16 %), iar pentru 9 ţări s-au raportat scăderi, printre acestea numărându-se Lituania (18%) şi Cipru (17 %).

Întrebat despre concluziile pe care Agenția Națională Antidrog le-a tras după studierea Raportului, directorul ANA; comisarul-șef Constantin Negoiță a precizat pentru EvZ: "Raportul european privind drogurile 2019: Tendințe și evoluții examinează oferta și piața drogurilor, prevalența și tendințele consumului de droguri, efectele negative asociate drogurilor și acțiunile întreprinse ca răspuns. Potrivit datelor prezentate în actualul raport, ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog. .În ceea ce priveşte consumul experimental de cocaină/crack, spre deosebire de studiile anterioare când s-a înregistrat o tendinţă ascendentă (creştere de 2,66 ori în 2013, faţă de 2010, după ce în 2010 a avut loc o triplare a valorii acestui tip de consum faţă de studiul anterior), în anul 2016, se observă o scădere a sa, de la 0,8%, la 0,7%".

Anul trecut, EvZ a publicat un reportaj realizat incognito de un redactor care a petrecut câteva ore în mijlocul petrecăreților de la festivalul Sunwaves din Mamaia. Acolo, apa plată a fost cel mai vândut produs, dovadă fiind pozele cu munții de peturi de apă la 0,5 l care au fost postate pe rețelele sociale. Căci drogurile nu merg bine cu alcool. Fraza standard de abordare era „Vrei ceva?", iar pentru 60-70 de lei puteai primi o pastilă denumită Phillip Plein, Chuppa Chups, Guci sau Whatsapp, iar iarba era numai 50-60 de lei gramul, a scris jurnalistul EvZ. Jointurile se făceau la vedere, fără reținere. Bref, din datele IPJ Constanța, la sfârșitul lunii august 2018, în Mamaia a fost depistat un tânăr, de 20 ani, din județul Mehedinți, în timp ce oferea spre vânzare 51 de comprimate ecstasy și un alt tânăr, din București, de 20 de ani, în timp ce oferea spre vânzare 29 de comprimate ecstasy, 3 grame de canabis și 0,5 grame de cocaină.