• Tweet

Finalul pandemiei noului coronavirus va veni atunci cand virusul nu va mai gasi suficiente persoane susceptibile infectiei, iar specialistii epidemiologi au estimat de la inceput ca un astfel de scenariu va incepe atunci cand cel putin 70% din totalul unei populatii va fi imunizata, fie prin intermediul unui vaccin sau ca urmare a trecerii prin boala, ceea ce este numit drept imunitate de grup.

Acest prag, dincolo de care virusul nu se mai poate raspandi pe scara larga pentru ca nu mai gaseste suficiente persoane susceptibile unei infectii, ar putea fi insa mult mai mic, potrivit unei analize publicate de The New York Times in care a trecut in revista dezbaterea din randul specialistilor epidemiologi cu privire la pragul unde este atinsa aceasta imunitate de grup. Astfel, potrivit modelelor matematice utilizate, chiar si un procent de sub 50% ar putea oferi o astfel de imunitate de grup, iar alti cercetatori vorbesc chiar de procente de 10 sau 20%.

Unul dintre aspectele ce ar putea influenta acest lucru este prezumptia potrivit careia toti membrii comunitatii sunt susceptibili in aceeasi masura unei infectii. "Acest lucru nu se intampla in viata reala. Imunitatea de grup ar putea varia de la grup la grup, de la sub-populatie la sub-populatie. De exemplu, o zona rezidentiala cu persoane in varsta care interactioneaza putin poate fi imediat repusa de un astfel de virus odata ce acesta patrunde in comunitate, pe cand, zonele mai dinamice, cu populatie tanara, ar putea transmite acest virus mai departe insa fara a se imbolnavi. La fel, virusul se raspandeste mult mai incet in zonele rurale si mult mai repede in aglomerarile urbane", sustine Saad Omer, directorul Institutului pentru Sanatate a Universitatii Yale, citat de NYT.

Insa, asa cum arata dezbaterea trecuta in revista de cotidianul american, chiar daca pragul acestei imunitati scade, atunci cand sunt luate in calcul variatiile din lumea reala, multi experti epidemiologi sustin ca aceste modele nu au un grad de certitudine suficient pentru a putea construi o politica de sanatate publica. "Din punct de vedere matematic, este posibil sa avem o imunitate de grup la praguri extrem de scazute, 10-20%. Acestea sunt insa estimarile noastre cu privire la dinamica pandemiei. Dar ele asta sunt in esenta, estimari", a precizat Carl Bergstrom, expert epidemiolog al Universitatii Washington din Seattle.

Chiar si fara a atinge un prag de imunizare suficient pentru imunitatea de grup, expertii epidemiologi sustin ca un grad semnificativ de imunizare poate incetini raspandirea virusului. In tara noastra, INSP conduce in aceasta perioada un studiu de seroprevalenta la nivelul intregii tari, rezultatele caruia sunt asteptate in luna septembrie. Totusi, un studiu de acest gen a fost desfasurat de compania MedLife, in judetul Suceava, la acea data cel mai afectat judet din tara, iar gradul de imunizare naturala a fost estimat la circa 20% din populatia judetului.

"Aceste praguri de imunizare in randul populatiei, fie ca vorbim de 90%, de 70%, sunt calcule derivate, aproximari, care tin de ceea ce se intampla intr-o populatie oarecare cu raspandirea unui virus in functie de cat de contagios e acesta, cam cat este viteza de raspandire si cam de la ce punct incolo putem sa influentam raspandirea lui prin faptul ca din lantul infecto-contagios putem scoate un anumit numar de indivizi. Astfel, daca ne imaginam o clasa de copii intr-o epidemie de varicela, chiar si acolo, daca 15 din 30 au facut boala, deja vorbim de o alta viteza de raspandire.

Problema pe care o avem si motivul pentru care imunizarea anumitor colectivitati este inca o tinta foarte indepartata are de a face cu fatalitatea pe care o cauzeaza acest virus. Concluzia ultimelor luni este ca prin strategiile de netezire a curbei de infectie nu afectam fatalitatea acestui virus, ci cumparam timp. Timp pana la momentul la care imunizarea prin vaccin poate sa previna fatalitati suplimentare. Este evident acum, din datele pe care le avem, ca in lipsa masurilor de preventie, raspandirea virusului ar fi fost mult mai vasta si chiar estimand o fatalitate de 1%, la o populatie de peste 20 de milioane am fi vorba de o fatalitate in jurul a 200.000 de persoane", este de parere psihiatrul Gabriel Diaconu.

Din acest motiv, imunizarea de grup pe cale naturala nu poate constitui o politica publica in tara noastra. Chiar si in conditiile in care jumatate din populatie ar fi trecut prin boala, Romania tot ar avea un numar ridicat de persoane vulnerabile in fata SarS-CoV-2, sustine Gabriel Diaconu, amintind si de studiul facut de MedLife la Suceava.

"Si admitand ca vine o zi in care autoritatea sanitara din Romania ar iesi sa spuna ca, potrivit calculelor lor, 10 milioane de romani ar fi trecut prin boala, nici in ziua respectiva nu va fi o sarbatoare cu mici si artificii, pentru ca din acest punct de vedere, inca mai sunt 10 milioane e de romani vulnerabili si la 75% inca sunt peste 2 milioane de romani vulnerabili. Si cand vorbim de populatie vulnerabila, trebuie spus ca factorii de risc asociati infectiei cu Covid-19 sunt extrem de raspanditi in societatea romaneasca. Bolile care fac ca infectia care da Covid-19 sa fie mai grava sunt des raspandite la noi, din pricina modului in care mancam, din cauza alcoolului pe care-l consumam, ca avem foarte multi fumatori, ca avem o populatie foarte saraca, ca avem regiuni cu acces greu la asistenta medicala - si atunci nici cu 10 milioane de romani trecuti prin boala nu suntem bine", a declarat aceasta.

In opinia specialistului, mobilitatea sociala, faptul ca oamenii pot calatori face inutila orice imunizare de grup la nivelul unor comunitati particulare.

"Studiul MedLife este un studiu zonal, intr-o cu densitate mare de cazuri si care ar putea sa aiba un grad limitat de generalitate, adica sa poata fi considerat la nivel national. Ceea ce este foarte putin probabil. Probabil ca in aceste zile datele de la Suceava se aplica in Arges, Prahova, Brasov, Bucuresti - cu accent pe anumite zone. Dar chiar si in aceste toate regiuni atata timp cat avem mobilitate nu conteaza imunitatea comunitatii respective. Un focar oriunde este un focar peste tot. Iar Bucurestiul este cel mai vulnerabil, odata pentru ca este singura mare metropola din tara, cu rata de mobilitate mare, oamenii au un standard de viata ce le permite aceasta mobilitate la mare, la munte, si, in acelasi timp, resursa sanitara, raportata la totalul populatiei nu este deloc exceptionala", a incheiat Diaconu.

Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, spune ca aproximativ 500.000 de romani ar fi fost infectati pana acum cu noul Coronavirus, de aproape opt ori mai multi decat cei raportati in cifrele oficiale, procentul raportat la numarul total al populatiei fiind unul foarte mic, la fel ca in alte tari.

"Probabil ca circa jumatate de milion de oameni din Romania au trecut deja prin boala, dar daca ne gandim procentual, asta inseamna undeva in jur de 2,5% si asta inseamna ca avem un coeficient de multiplicare intre 8 si 10, intre numarul de cazuri diagnosticate si numarul real de cazuri. Acest lucru a fost dovedit in toate tarile care si-au incheiat studiile de seroprevalenta. Al nostru este in curs de desfasurare la nivelul INSP. Probabil ca cifrele vor fi intre 2 - 3% seroprevalenta, adica persoane care au trecut prin infectie in Romania" a declarat profesorul Alexandru Rafila, luni seara.

Acesta a precizat ca este necesara aparitia unui vaccin pentru a atinge o imunitate de grup, in contextul in care studiile de seroprevalenta din alte tari au aratat procente scazute de populatie imunizata.

"Suntem foarte departe de imunizarea in masa. Imunizarea in masa inseamna ca 70% din populatie sa fi trecut deja prin boala. 500.000 de oameni reprezinta doar 2,5% din populatia Romaniei. Avem nevoie de vaccinare, insa nu vom avea un vaccin mai devreme de 2021. Peste 20 de variante de vaccin sunt in faza avansata de testare. In Europa, SUA, Japonia, China, Israel, chiar si Rusia. 500.000 nu e un numar ingrijorator.

In Franta circa 5% dintre francezi au fost expusi virusului, aproximativ 3 milioane de francezi. Este o caracteristica a acestui tip de infectii. Nu pot face aprecieri pe termen lung, nu ne putem baza doar pe o modelare matematica. Trebuie sa fim mai prudenti cu aceste prognoze. Primele persoane care vor fi vaccinate sunt cele cu probleme cronice, apoi personalul medical si alte categorii de personal care lucreaza cu publicul. Sunt categorii similare cu cele de la vaccinarea impotriva gripei", a mai spus profesorul Rafila.

Potrivit ultimelor date publicate luni, 17 august, de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, Romania este cotata pe alt treilea loc in UE, cu o rata de infectare de 89, dar pe primul loc privind rata de mortalitate COVID-19, aceasta fiind de 3.0 la suta de mii de locuitori. Potrivit raportului mai sus mentionat, o rata de infectare mai mare decat a Romaniei o are Spania - 115,7 si Luxemburg, cea mai mare - 121,2. La polul opus se afla Belgia - 65,8 si Malta - 87,1, cu rate mai mici decat in cazul tarii noastre.

"Noi ne apropiem de cifra de 90 de cazuri la 100.000 de locuitori inregistrate in ultimele doua saptamani, Spania e la 110, Luxemburg la 120, dar este extrem de mult daca comparam cu alte tari care au trecut printr-un numar mare de infectii, de exemplu Italia care are 6 - 7 cazuri", a afirmat dr. Alexandru Rafila.
harta europa covid

Alba, Bihor, Buzau, Calarasi, Covasna, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea sunt cele 15 judete care au inregistrat un trend ascendent in saptamana trecuta, potrivit unei analize a INSP.

Municipiul Bucuresti este zona cu cele mai multe cazuri de la inceputul pandemiei, 8.678 fiind totalul actualizat marti 18 august. Capitala a inregistrat in ultimele 14 zile nu mai putin de 2.312 cazuri noi de imbolnavire.

Cu toate acestea in ultimele zile se inregistreaza o scadere a ratei de reproductie a virusului, indicele R - valoarea acestuia scazand sub 1 in urma cu circa zece zile, ceea ce se traduce intr-o reducere a raspandirii acestui virus. Spre comparatie, daca in Capitala rata de transmisie a virusului este estimata la circa 0,93, in judetul Bihor se inregistreaza un indice de 1,14, iar in Ilfov avem un indice de 1.02 dupa ce in urma cu o saptamana se inregistra un indice de 1,15.