România are cea mai mare rată din Europa la decesele provocate de trăsnete

Postat la: 05.06.2021 |

România are cea mai mare rată din Europa la decesele provocate de trăsnete

Un specialist în fenomene meteo extreme avertizează asupra pericolului la care suntem expuşi în perioada verii, când furtunile însoţite de tunete şi trăsnete sunt frecvente. România înregistrează, din păcate, un record negativ în ceea ce priveşte mortalitatea provocată de trăsnete.

Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat la DIGI 24, cum stau, de fapt, lucrurile şi ce ţara noastră are cea mai mare mortalitate din Europa. Expertul a tras un semnal de alarmă, precizând că, în plin sezon al furtunilor violente, cu multe descărcări electrice, oamenii nu ştiu ce să facă în astfel de situaţii, lucru care duce la înregistrarea a cât mai multor tragedii.

"Noi am studiat o bază de date a mortalităţii produse de trăsnete. Între 1999 şi 2015, am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, şi în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor. Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentraţie mare de trăsnete. Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Şi atunci, combinaţia dintre descărcări electrice, cu o proporţie mare a populaţiei în mediul rural, duce la apariţia unui exces în mortalitate.

E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte ţări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate", a spus Bogdan Antonescu. Acest lucru, spune specialistul, este provocat de lipsa unei educaţii a populaţiei în acest sen. Practic, oamenii nu ştiu ce să facă în momentul în care sunt surprinşi de o furtună puternică.

"De exemplu, în Statele Unite mortalitatea a scăzut foarte mult, pentru că ei au programe de educaţie a publicului. Şi atunci, la începutul fiecărui sezon de furtuni, aprilie - martie, au o aşa-zisă săptămână în care explică publicului larg ce ar trebui să facă. Un fel de conştientizare legată de fenomene. Legat de fulgere, trăsnete. Ni se pare că nu ni se întâmplă nouă, pentru că sunt punctuale, nu ne lovesc, dar sunt periculoase şi publicul larg nu ştie ce să facă. Este un fenomen periculos, este a doua cauză de mortalitate, după inundaţii.

Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori şi suprafaţa pământului. Sunt de două feluri - trăsnete pozitive şi trăsnete negative. Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ. De aceea, ele nu numai că produc victime, dar pot să iniţieze şi incendii de pădure. Sunt destul de rare. O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice. Marea majoritate sunt trăsnete negative şi se produc în orice furtună", s spus Antonescu.

Acesta a oferit şi câteva sfaturi populaţiei. Pentru a ne proteja, cea mai sigură variantă este să ne adăpostim, atunci când auzim tunetul, pentru că va urma o furtună puternică.

Nu trebuie să stăm în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă. De asemenea, să nu ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolaţi. Ăsta e un lucru care ar trebui să îl ştie toată lumea. În Statele Unite mai este o recomandare - dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne separăm, fiecare să-şi caute adăpost separat, pentru că reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet şi să îi afecteze apoi şi pe cei din jur.

În urma mai multor studii realizate, specialiştii în fenomene meteo extreme au ajuns la concluzia că sud-vestul ţării este cel mai expus, şi tot acolo se înregistrează cele mai multe victime în urma trăsnetelor. Acolo este vorba despre o populaţie care 40% trăieşte în mediul rural şi cumva sunt mai expuşi acestui fenomen, spune Bogdan Antonescu.

Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scăzut de la 65 decese pe an între 1999 şi 2003 la 23 decese între 2011 şi 2015. O posibilă explicaţie pentru această scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgenţă (e.g., Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare - SMURD oficial operaţional din 1996, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - IGSU înfiinţat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.

Majoritatea deceselor asociate trăsnetelor au avut loc în mai-august (42% din totalul deceselor) cu un maxim în iunie (31% ) şi iulie (28%). Cea mai mare rată a mortalităţii (>2,6 decese per milion de locuitori pe an) se înregistrează în regiunea de sud-vest a României, o regiune caracterizată de valori mari ale densităţii trăsnetelor (>2 trăsnete pe kilometru pătrat pe an) şi în care >40% din populaţie trăieşte în zone rurale.

Majoritatea deceselor (78%) au fost raportate în zonele rurale. Aproximativ 78% dintre victime au fost bărbaţi. Cel mai vulnerabil grup a fost cel al persoanelor de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 şi 39 de ani care trăiesc în zonele rurale.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

România are cea mai mare rată din Europa la decesele provocate de trăsnete

Postat la: 05.06.2021 |

0

Un specialist în fenomene meteo extreme avertizează asupra pericolului la care suntem expuşi în perioada verii, când furtunile însoţite de tunete şi trăsnete sunt frecvente. România înregistrează, din păcate, un record negativ în ceea ce priveşte mortalitatea provocată de trăsnete.

Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat la DIGI 24, cum stau, de fapt, lucrurile şi ce ţara noastră are cea mai mare mortalitate din Europa. Expertul a tras un semnal de alarmă, precizând că, în plin sezon al furtunilor violente, cu multe descărcări electrice, oamenii nu ştiu ce să facă în astfel de situaţii, lucru care duce la înregistrarea a cât mai multor tragedii.

"Noi am studiat o bază de date a mortalităţii produse de trăsnete. Între 1999 şi 2015, am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, şi în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor. Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentraţie mare de trăsnete. Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Şi atunci, combinaţia dintre descărcări electrice, cu o proporţie mare a populaţiei în mediul rural, duce la apariţia unui exces în mortalitate.

E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte ţări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate", a spus Bogdan Antonescu. Acest lucru, spune specialistul, este provocat de lipsa unei educaţii a populaţiei în acest sen. Practic, oamenii nu ştiu ce să facă în momentul în care sunt surprinşi de o furtună puternică.

"De exemplu, în Statele Unite mortalitatea a scăzut foarte mult, pentru că ei au programe de educaţie a publicului. Şi atunci, la începutul fiecărui sezon de furtuni, aprilie - martie, au o aşa-zisă săptămână în care explică publicului larg ce ar trebui să facă. Un fel de conştientizare legată de fenomene. Legat de fulgere, trăsnete. Ni se pare că nu ni se întâmplă nouă, pentru că sunt punctuale, nu ne lovesc, dar sunt periculoase şi publicul larg nu ştie ce să facă. Este un fenomen periculos, este a doua cauză de mortalitate, după inundaţii.

Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori şi suprafaţa pământului. Sunt de două feluri - trăsnete pozitive şi trăsnete negative. Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ. De aceea, ele nu numai că produc victime, dar pot să iniţieze şi incendii de pădure. Sunt destul de rare. O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice. Marea majoritate sunt trăsnete negative şi se produc în orice furtună", s spus Antonescu.

Acesta a oferit şi câteva sfaturi populaţiei. Pentru a ne proteja, cea mai sigură variantă este să ne adăpostim, atunci când auzim tunetul, pentru că va urma o furtună puternică.

Nu trebuie să stăm în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă. De asemenea, să nu ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolaţi. Ăsta e un lucru care ar trebui să îl ştie toată lumea. În Statele Unite mai este o recomandare - dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne separăm, fiecare să-şi caute adăpost separat, pentru că reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet şi să îi afecteze apoi şi pe cei din jur.

În urma mai multor studii realizate, specialiştii în fenomene meteo extreme au ajuns la concluzia că sud-vestul ţării este cel mai expus, şi tot acolo se înregistrează cele mai multe victime în urma trăsnetelor. Acolo este vorba despre o populaţie care 40% trăieşte în mediul rural şi cumva sunt mai expuşi acestui fenomen, spune Bogdan Antonescu.

Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scăzut de la 65 decese pe an între 1999 şi 2003 la 23 decese între 2011 şi 2015. O posibilă explicaţie pentru această scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgenţă (e.g., Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare - SMURD oficial operaţional din 1996, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - IGSU înfiinţat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.

Majoritatea deceselor asociate trăsnetelor au avut loc în mai-august (42% din totalul deceselor) cu un maxim în iunie (31% ) şi iulie (28%). Cea mai mare rată a mortalităţii (>2,6 decese per milion de locuitori pe an) se înregistrează în regiunea de sud-vest a României, o regiune caracterizată de valori mari ale densităţii trăsnetelor (>2 trăsnete pe kilometru pătrat pe an) şi în care >40% din populaţie trăieşte în zone rurale.

Majoritatea deceselor (78%) au fost raportate în zonele rurale. Aproximativ 78% dintre victime au fost bărbaţi. Cel mai vulnerabil grup a fost cel al persoanelor de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 şi 39 de ani care trăiesc în zonele rurale.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE