Trăznetul este de cinci ori mai fierbinte decât temperatura suprafeței solare

• Tweet

Fulgerele si trăznetele sunt printre cele mai fierbinți fenomene de pe Pământ, depășind chiar temperatura Soarelui. Aerul din jurul unui fulger este încălzit la extrem, atingând aproximativ 27.760 de grade Celsius, adică de cinci ori mai mult decât temperatura suprafeței solare.

Fulgerul este eliberarea vizibilă de electricitate care are loc atunci când o parte a unui nor adună un exces de sarcină electrică, pozitivă sau negativă, suficient de puternică pentru a învinge rezistența aerului. Acest fenomen este în mod obișnuit legat de norii de furtună, cunoscuți sub numele de cumulonimbus, dar se poate întâmpla și în alte tipuri de nori, în timpul furtunilor de zăpadă sau de praf, și chiar în gazele eliberate de vulcanii în erupție.

În timpul unei furtuni, fulgerul poate lovi în interiorul norilor, între nori, între nor și aer sau între nor și sol (in acest ultim caz se numeste trăznet). Încărcăturile pozitive și negative care se acumulează în interiorul norului duc la apariția fulgerelor. Încărcăturile pozitive se adună mai ales în părțile superioare ale norului, cele negative în miez, iar unele sarcini pozitive în regiunile inferioare, localizate mai ales pe picăturile de apă sau pe particulele de gheață.

Diferența de potențial dintre nor și sol poate fi extrem de mare, variind între 10 și 100 de milioane de volți, cu un curent maxim de aproximativ 30.000 de amperi în timpul descărcărilor la conductorii negativi. Temperaturile extreme din canalul trăznetului ajung de obicei la aproximativ 30.000 de grade Celsius, durând doar câteva microsecunde.

Trăznetul lovește solul în aproximativ 30 de milisecunde, iar descărcarea de întoarcere ajunge în miezul norului în aproximativ 100 de microsecunde. Pe parcursul acestui proces, o cantitate semnificativă de energie, aproximativ 105 jouli pe metru, este eliberată în interiorul canalului fulgerului. Această disipare rapidă face ca moleculele de aer, în special azotul, oxigenul și apa, să se spargă în atomii lor. În medie, un electron este eliminat din fiecare atom în timpul acestei conversii din molecule de aer neutru în plasmă complet ionizată, care are loc în doar câteva microsecunde.