• Tweet

Jowan Österlund este fondatorul companiei Biohax International. Probabil acum e prima dată când auziți de această companie. Pe scurt, e un fel de BioNTech, compania care a făcut vaccinul anti-covid al Pfizer.

Gigantul farmaceutic a obținut de la BioNTech „rețeta" și permisiunea comercializării. Iar pentru aceasta Pfizer a trebuit să se ocupe de chestiunile birocratice și extrem de costisitoare necesare lansării pe piață. Astfel, la fiecare doză vândută BioNTech încasează o sumă suficientă pentru a-l propulsa pe Uğur Şahin - CEO-ul și cofondatorul BioNTech - la statutul de miliardar. La fel ca Uğur Şahin, Jowan Österlund își încearcă norocul într-un domeniu pe care elita mondială l-a descris ca prioritar: chip-area populației. Ca orice chestiune dictată de programul așa-zisei elite, implantul de chip-uri trebuie să înceapă de jos în sus.

Poate că vă gândiți că programul e sortit eșecului, doar cine și-ar da viața pe mâna unui chip? Știu că gândiți așa, dar viața voastră deja se află în mâna unui chip: oare nu cărați peste tot acel infam telefon? Oare nu disperați când nu-l mai găsiți? Oare nu aveți „totul" pe el? Iată o formă de dependență pe care ați acceptat-o! Telefonul însă e primul pas din drumul către iad. Iată că au apărut device-urile care leagă chip-urile și mai mult de corp: așa-zisele benzi inteligente, ceasurile smart, medalioanele hi-tech s.a.m.d. au adus chip-ul și mai aproape de corp. În paralel s-au dezvoltat așa-numitele haine inteligente sau pantofii inteligenți. Există o groază de adidași cu app-uri pe telefon; sunt disponibile tricouri sau alte haine blindate cu senzori controlabili din app. În mod normal, am putea spune că sunt simple prostii, doar că nu sunt. Avem de-a face cu o foaie de parcurs în urma căreia implantul va deveni o formalitate.

De aceea spuneam despre Jowan Österlund că este similar lui Uğur Şahin. Când va veni momentul, un mare grangure îi va cumpăra „tehnologia" și-l va îmbogăți. Când se va întâmpla asta? În momentul în care în inconștientul colectiv va intra un alt termen, anume „internetul corpurilor". „Asta ce naiba mai e?", mă veți întreba. Așa cum IoT își propune să conecteze în cloud toate dispozitivele casnice, „Internetul corpurilor"(IoB) își propune, nici mai mult nici mai puțin decât să ne conecteze senzorii cu care ne mândrim. Senzori pe care, până la urmă, îi vom avea implantați în noi. Așadar, dacă-ți vinzi sufletul și activezi într-un asemenea domeniu, ai toate șansele să faci bani instantaneu.

La sfârșitul lunii trecute a început un proces răsunător în SUA: cel al lui Elizabeth Holmes. Numele nu vă spune mare lucru, în ciuda faptului că este vorba despre cea mai mare fraudă din istoria SUA. Individa a pretins că a descoperit o metodă prin intermediul căreia oricine își poate face analizele de sânge la domiciliu. Imediat a primit finanțare, devenind, la 31 de ani, cea mai tânără miliardară din SUA. Se spunea că este „viitorul Steve Jobs". Totul până când s-a descoperit că firma sa - Theranos - de fapt nu deține nicio tehnologie, totul fiind doar o poveste gonflată. Vă imaginați că din Consiliul de Administrație al companiei au făcut parte foștii secretari de stat Henry Kissinger, George Schultz sau generalul Jim Mattis? E clar că Theranos reprezenta o speranță pentru întreaga lume globalistă, mai ales că, pe la colțuri, se vorbea despre miniaturizarea tehnologiei într-un ... chip care, odată implantat, va monitoriza permanent starea de sănătate a persoanei. Așa cum am spus, totul s-a dovedit a fi o fraudă, iar pe păsărica Elizabeth Holmes o pasc vreo 20 de ani de pușcărie.

Ceea ce trebuie să înțelegeți din povestea anterioară e că, în cazul în care mergi pe șipca spre care ticăloșii vor să ducă lumea, imediat banii sar pe tine. Doar pentru „efortul" de a mai pune o cărămidă la re-sclavagizarea lumii.

În ceea ce privește internetul corpurilor - despre care mulți aveți impresia că e o invenție „conspiraționistă" de-a mea - treburile sunt extrem de avansate. Planul de lucru e deja bătut în cuie de către World Economic Forum, „întâmplător" exemplele incipiente venind din ... China! Și, ca să înțelegeți că treburile nu stau pe loc, o să vă mai spun că există deja un patent pentru o criptomonedă utilizând ... activitatea corpului. Iar acesta e abia începutul. Din ce în ce mai multe tratamente medicale vor fi monitorizate prin intermediul așa-numitelor wearables, iar intrarea lor în domeniul „largului consum" va face ca teroarea să crească. Asigurarea propriei confidențialități va deveni o adevărată provocare, mai ales sub presiunea târlelor de spălați pe creier care o vor impune.

Erau mulți cei care se speriau de vaccin. În ciuda etichetei de conspiraționiști care li se pune, frica lor era instinctuală, generată de un presentiment ciudat. „Și dacă asta îmi va schimba ADN-ul?" - se întrebau unii în râsetele târlei vaccinate. Acum, desigur, informațiile sunt cenzurate, iar vaccinurile - conform retoricii oficiale - „sunt sigure și riguros testate"(două minciuni înghesuite în cinci cuvinte!). Înainte de pandemie însă, cu totul altfel arătau informațiile. Mă duce gândul la un articol din The Guardian de acum mai bine de trei ani de zile, al cărui titlu ilustrează articolul de azi. Acolo se vorbește despre modul în care o terapie - aplicată prin intermediul unui ser - poate schimba configurația genetică a unei persoane. Gândul mă duce imediat la tentativa de acum câțiva ani a celor de la Monsanto care au încercat să patenteze ... porcul. Atunci a fost o întreagă discuție, mai ales în condițiile în care Monsanto reușise ca, prin „terapia genetică" a semințelor sale, să acapareze întreaga agricultură americană. Discuția se referea la capacitatea unei firme de a patenta ADN-ul sau părți din ADN-ul uman, ajungându-se la concluzia - legiferată de altfel - că ADN-ul natural nu poate fi patentat. OK, vă voi întreba însă dacă, printr-o scamatorie genetică, voi edita ADN-ul unei persoane astfel încât să nu mai dezvolte cancer, cui va aparține acel ADN? Răspunsul e cât se poate de logic: producătorul respectivului ADN poate să-l patenteze, iar ADN-ul modificat îi aparține. Cu alte cuvinte, respectivul individ devine proprietatea companiei care deține patentul. Ajungem astfel la o situație similară celei din magnifica piesă a lui Shakespeare - neinterzisă încă - „Neguțătorul din Veneția": cum vei răspunde atunci când compania farmaceutică o să-ți bată la poartă și-o să-ți spună că „trebuie să le dai ADN-ul înapoi"?

Situația poate părea hilară, dar nu e! Exact prin această metodă Monsanto a reușit să devină un monopol agricol în SUA, sărăcind fermierii. Dacă un câmp plantat cu semințe normale se învecina cu unul plantat cu semințe de la Monsanto, prin polenizare, secvențe din ADN-ul Monsanto apăreau în porumbul fermierului tradițional. La recoltă, fermierul tradițional se trezea acționat în instanță de Monsanto care-l acuza că i-a furat semințele deoarece „semnătura genetică" a semințelor sale se găsea și în porumbul recoltat de fermierul tradițional. În același mod ar putea decurge treburile și la oameni. Ducând raționamentul mai departe, vom constata că, în scurt timp, un simplu sărut te-ar putea infecta cu ADN-ul „editat" astfel încât chiar și dacă nu vrei vei deveni victimă a editării, astfel încât firma va avea drept de viață și de moarte asupra ta.

Știu, pe moment par simple scenarii. Însă vă întreb un singur lucru: v-a garantat statul care vă obligă să vă vaccinați că ADN-ul rezultat în urma modificării prin terapia genică vă va aparține? Întreb simplu, fără a sugera nimic.

Pun punct aici articolului de azi. A fost unul lung, în care am încercat să vă arăt aspecte pe care le știați probabil doar fragmentar. Certitudinea pe care-o am este aceea că diavolul detaliilor este mult mai negru decât și-ar putea imagina așa-zișii conspiraționiști. De asemenea, o groază de tehnologii converg către aceeași direcție. Ce ciudat și-n același timp hilar: ceva îmi spune că vom redeveni morali de teama infectării cu ADN modificat. Și mai e ceva care nu-mi dă pace: cum de niște „bărboși nemâncați" de acum mai bine de două mii de ani au reușit să spună cu atâta exactitate ceea ce se petrece sub ochii noștri? Răspunsul vi-l puteți da singuri!

(editorial tradus din presa suedeza)