• Tweet

Cei mai importanți oameni din statul român știau încă din august 2024 că România se îndreaptă către un dezastru bugetar. Europa Liberă publică în exclusivitate documentele prin care fostul președintele Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați că țara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului.

Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații prelua un document de la Ministerul Finanțelor adresat către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român. Eticheta „strict confidențial" din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT" - scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor - indicau că este vorba de un înscris important. Hârtia a plecat în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă - președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme.

Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni" - documentul semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.

Cei patru oficiali ai statului român avertizau:

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar."

Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul.

Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale - toate etichetate „strict confidențial" - prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Întrucât documentele conțin informații de larg interes public, confirmă temeri grave și arată că oficiali ai statului român știau că țara se poate confrunta cu dificultăți economice - contracarate astăzi prin măsurile drastice pe care actualul cabinet de la Palatul Victoria se pregătește să le adopte - Europa Liberă a decis să publice documentele integral (doar cu anonimizarea semnăturilor celor implicați).

Le puteți consulta AICI:

Toate aceste documente au ajuns la Cotroceni cu poșta militară a Serviciului Român de Informații (SRI) și cuprindeau avertismente dintre cele mai grave privind situația financiară grea a țării.

Cei de la Finanțe avertizau despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu.

Dar și privind riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.

Contactat de Europa Liberă, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența documentelor și spune astăzi - când nu se mai află în Guvern - că informările au fost trimise către Președinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile.

Iar asta ar fi putut duce la un dezastru pe piața de capital - de unde România se împrumuta pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar", spune Marcel Boloș.

Fostul ministru mai spune că la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.

Opt miliarde au fost cheltuite doar în ultima săptămână din an. Aici intră și sumele din fondul de rezervădecontate partidelor politice pentru cheltuielile făcute în campania electorală, în urma unei ordonanțe de urgență, semnate de premierul Marcel Ciolacu.

Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuie să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.

Înscrisul menționează, de pildă, că Executivul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente privind salariile bugetarilor, sporurile și tichetele de vacanță ale acestora, dar și în privința posturilor de la stat și „a drepturilor pentru anumite categorii de angajați".

Dacă nu s-ar fi luat acele măsuri, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB, avertizau oficialii finanțiști (în condițiile în care când regula europeană pentru o țară sigură financiar este un deficit de 3%, n.r.).

Una dintre propunerile de atunci era, de pildă, ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației.

Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.

Noul ministru de Finanțe de după alegerile parlamentare din decembrie 2024, Tanczos Barna, succesor al lui Marcel Boloș, explica pe 30 decembrie, că ordonanța tocmai adoptată prevedea tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei.

Așa-zisa „ordonanță trenuleț" de atunci nu a fost, însă, suficientă. Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, susține acum că e nevoie de noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.

Din primul pachet al acestor măsuri se numără creșterea TVA de la 19 la 21%, a unor impozite pentru mediul de afaceri sau excluderea unor categorii sociale necontributoare din calitatea de asigurat la Casa Națională de Sănătate.

Ce s-a întâmplat cu finanțele României după avertismentele ignorate în 2024:

• 18 decembrie 2024 - agenția de rating Fitch a retrogradat România de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ;
• începutul anului 2025 - Ministerul de Finanțe a fost obligat să accepte dobânzi enorme, de peste 8% la împrumuturi;
• 8% din cheltuielile României în primele patru luni ale lui 2025 au reprezentat dobânzi, adică 20 de miliarde de euro din cele 255 de miliarde de euro cheltuite;
• 4 iunie 2025 - Comisia Europeană a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile legale de disciplinare financiară și a început demersurile de potențială înghețare a finanțării europene pentru România; pierderile potențiale sunt de zeci de miliarde de euro;
• 20 iunie 2025 - Consiliului miniștrilor de Finanțe - ECOFIN a cerut României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB", adică în jur de 30 de miliarde de lei (șase miliarde de euro).
• iulie 2025 - guvernul Bolojan a propus, printre altele, creșterea TVA și a unor taxe, reduceri de sporuri și facilități pentru diferite categorii sociale, pentru a reduce deficitul și a diminua riscul ca România să intre în incapacitate de plată, adică în faliment.

Premierului Ciolacu, care a fost reînvestit în funcție după alegerile parlamentare din decembrie anul trecut, și-a asumat de fiecare dată deficitul bugetar al României din 2024 - 9,3% din produsul intern brut al țării (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeană.

Explicația sa a fost mereu că pensionarii României nu puteau să rămână cu pensii foarte mici și a afirmat cu mândrie că în cele două mandate ale sale ca premier investițiile publice au atins un prag record.

El spune că România nu ar trebui să se teamă de „junk" - adică de ratingul de țară nesigură pe care îl riscă România dacă nu ia măsuri - și crede că avertismentele din prezent privind deficitul României ar reprezenta „o panică indusă populației și firmelor românești".

„Aud tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici", afirmă Ciolacu .

„Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete", a scris el, pe Facebook.

Într-un răspuns anterior pentru Europa Liberă, Marcel Ciolacu a declarat că deficitul mare se datorează investițiilor pe care guvernul pe care l-a condus le-a făcut în România.

„Dacă prin absurd am tăia acest buget, atunci deficitul Romaniei ar fi sub 3%. Însă nu am mai avea autostrăzi, școli, spitale sau rețele de apă și canalizare. Acest model a făcut să nu avem recesiune economică, așa cum s-a întâmplat deja în Germania, Austria sau Ungaria și să atingem un record în ceea ce privește numărul de salariați (peste 5,2 milioane)", a spus Marcel Ciolacu, pentru Europa Liberă.

În postarea de pe Facebook de joi, 3 iulie, fostul prim-ministru a mai spus că a plătit bursele mărite elevilor și studenților, „conform Legilor Educației promovate de președintele Iohannis"; a recalculat pensiile, „conform jalonului asumat în PNRR" și a crescut „consistent" atât salariile din educație, cât și pe cele ale personalului din sănătate, poliție, armată sau administrație publică.

„Astfel, am considerat că un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu".

Joi, 3 iulie, fostul eurodeputat român Vlad Gheorghe a depus plângere penală împotriva fostului prim-ministru Marcel Ciolacu.

El a scris procurorilor că Marcel Ciolacu ar fi prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală.

Procurorii sunt obligați să facă cercetări și să audieze persoanele implicate în faptele reclamate.

Europa Liberă a încercat să obțină puncte de vedere și de la Klaus Iohannis, însă acesta nu a putut fi contactat. De altfel, fostul președintes-a retras din viața publică după demisia din 10 februarie 2025.

Fostul premier și președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, informat ca și președintele Iohannis și premierul Ciolacu despre riscul incapacității de plată, întrebat de Europa Liberă dacă se consideră vinovat de deficitul bugetar al țării, a răspuns:

„Tot ce vă pot spune este că atunci când am condus Guvernul, România a avut creștere economică - 4,7%, cea mai mare sumă la investiții străine directe - 10,4 miliarde de euro, cea mai mare sumă absorbită din fonduri europene - 11,3 miliarde €, iar valoare nominală a PIB-ului a fost cu peste 40 miliarde de euro peste valoarea planificată."

În nota de avertizare din august 2024, de pildă, adresată premierului Marcel Ciolacu, Ministerul de Finanțe reamintea că bugetul întocmit la începutul anului trecut fusese făcut cu o țintă a coborârii deficitului bugetar până la 5% din PIB, adică minusul din trezoreria țării să nu depășească 86,6 miliarde de lei.

În realitate - a depășit 153 de miliarde de lei, adică a fost aproape dublu decât se angajase guvernul Marcel Ciolacu 1.

Pe 31 iulie 2024, adică în primele șapte luni ale anului, deficitul depășise deja 4% din PIB.

„Ritmul de creștere al cheltuielilor totale față de anul precedent este de 23% în timp ce ritmul de creștere a veniturilor faţă de anul precedent este de doar 15% cu impact de asemenea asupra deficitului bugetar", se arăta în nota etichetată „strict confidențial".

Prin urmare, Guvernul și-a asumat că România nu mai poate avea un deficit de 5% din PIB în 2024 și a modificat ținta la mijlocul lunii august cu aproape 14 miliarde de lei, echivalentul a aproape 0,8 din PIB.

Ministerul de Finanțe îl mai avertiza pe prim-ministru că alte 15 miliarde de lei vor fi necesare până la finalul lui 2024 pentru asigurarea cofinanțărilor la investițiile europene și la cele naționale, din bani publici, prin programele locale de dezvoltare - Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții și PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală).

„Având în vedere aceste sume, în condițiile în care veniturile bugetare se încasează la nivelul programat, deficitul bugetar cash ar putea ajunge la 9,02% din PIB, respectiv 159,410 milioane lei cu impact direct asupra creşterii datoriei publice în anul 2024", anticipa Ministerul de Finanțe în august 2024.

Deficitul a crescut chiar și mai mult, pentru că guvernul Ciolacu a prevăzut ulterior alte aproape 42 de miliarde de lei alocări pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din noiembrie și decembrie 2024 dar și unor structuri militare.

După nota din august trimisă premierului, Ministerul de Finanțe a revenit către prim-ministru, dar și i-a scris și președintelui Klaus Iohannis, și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, despre iminenta criză bugetară.

Niciunul dintre aceștia nu au vorbit public despre aceste lucruri.

Ministerul de Finanțe atragea atenția că displinarea financiară este obligatorie pentru România, ca țară membră a Uniunii Europene.

Până pe 15 octombrie, Guvernul de la București trebuia să trimită Comisiei Europene planuri în acest sens, însă Executivul fie a întârziat, fie a trimis un plan nerealist, fără soluții reale.

În consecință, pe 20 decembrie, Finanțele au trimis președintelui, premierului și liderului Senatului o nouă scrisoare. A fost ultima înainte de demisia lui Klaus Iohannis din februarie 2025, după intrarea sa în prelungire de mandat având în vedere măsura fără precendent a anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie, din cauza ingerințelor rusești și a recrudescenței extremei drepte.

Oficialii finanțiști le explicau atunci celor mai înalți demnitari ai statului cum stătea situația financiară a țării și cum trebuie reduse urgent cheltuielile publice.

„Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC), iar prin Decizia Consiliului UE nr.597/2024, se specifică că România nu a luat măsuri suficiente pentru a ieși de sub incidenţa procedurii de deficit excesiv până la sfârşitul anului 2024", se arăta în document.

Tot atunci ministerul de Finanțe avertiza că „OUG trenuleț" ce avea să fie adoptată pe 30 decembrie 2024, trebuie să conțină obligatoriu:

• măsuri în domeniul acordării bonusurilor, sporurilor, voucherelor de vacanţă;
• măsuri în domeniul politicii de personal (număr de posturi din institutiile și autorităţile publice, posturi vacante);
• măsuri privind reforma administratiei publice;
• măsuri pe linia plății hotărârílor judecătoreşti definitive privind drepturi de natură salarială, drepturilor pentru diferite categorii de salariați, reglementări privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

„Precizăm că neaprobarea acestor măsuri va determina un impact bugetar de peste 121,2 miliarde lei (6,33% din PIB) ceea ce va conduce la un deficit bugetar de aproximativ 14,3% din PIB pe anul 2025", atrăgea atenția ferm Ministerul Finanțelor.

Era cea mai gravă prognoză elaborată de Ministerul de Finanțe pentru 2025, mai gravă decât cea a forurilor internaționale referitoare la situația României în acest an.