• Tweet

În iunie s-au împlinit șase luni de când Autoritatea Electorală Permanentă a început să publice categoriile de cheltuieli pe care le fac partidele politice din alocările primite din subvenții, pentru rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale din 2020.

În jumătate de an, șapte partide politice au primit 92 de milioane de lei din cele 162 de milioane cât prevede bugetul de stat pentru anul curent. EFOR a analizat cum s-au cheltuit subvențiile și dacă transparența este suficientă, în condițiile în care mai multe scandaluri legate de cheltuirea ilegală sau ineficientă a fondurilor au ajuns în presă sau la DNA în ultimii ani.

Citește aici PB #123 (pdf). Citește aici în format doc.

Citește aici rapoartele anterioare despre subvenții

Pe ce au cheltuit partidele banii în ultimele șase luni?

• Partidele au cheltuit 46 de milioane din suma totală transferată, adică jumătate
• Partidele au cheltuit mai mult de jumătate din bani pentru propagandă și presă și o cincime pentru personal.

• PSD a cheltuit 66% din bani pentru propagandă și 14% pentru personal.
• PNL a cheltuit cea mai mare proporție din bani pentru a-și asigura imaginea, adică 64% din fonduri. Pentru personal au fost alocate 10 procente, iar pentru consultanță politică opt procente.
• Pro România a cheltuit de două ori mai mult decât a primit în primele șase luni, iar partidul a cheltuit cel mai mult pe sedii și investiții. Recent, presa a scris că partidul a achiziționat mașini de aproape 1.5 milioane de lei. Deși legea nu interzice asemenea achiziții, iar AEP a considerat că sunt legale, în condițiile în care vorbim de bani publici și de un partid cu probleme financiare, credem că este un caz de cheltuire responsabilă a banilor publici. O instituție publică ar fi obligată să facă achiziție și pentru papetărie, însă un partid politic poate cumpăra mașini de lux fără a putea fi tras la răspundere. Mai mult, informația se află pe surse, pentru că există membri de partid nemulțumiți, în loc să fie făcută public de partid.
• La PMP 45% din bani s-au dus către personal, iar o cincime către presă și propagandă. Plus a cheltuit doar o treime din bani în primele patru luni ale anului, din care 44% pentru personal. Ca și USR a cheltuit sume mici pentru presă și propagandă (sub 10% din totalul banilor primiți)
• AUR a cheltuit 43 de lei pentru comisioane bancare
• Partidele mari au transformat subvențiile într-un mecanism de finanțare a presei și de construire a imaginii. Deși partidele politice ar trebui să aibă posibilitatea de a se promova, un total de aproape 25 de milioane de lei este o valoare foarte mare. Există în acest fel un potențial de a afecta independența editorială prin cumpărarea de servicii. Partidele sau beneficiarii fondurilor nu trebuie să marcheze spoturile sau articolele plătite din subvenții. În mod practic, noi nu știm și nu vedem pe ce se duc acești bani, mai ales în ani fără alegeri.

Comoara din conturile partidelor

• Un exercițiu de imaginație ne arată că partidele ar putea rămâne cu sume semnificative în conturi pe care să le folosească la alegerile din 2024, mai ales că legea le permite. Un calcul empiric ne arată că AUR ar putea acumula ca rezerve 50 de milioane până la finalul lui 2024 dacă nu cheltuie nimic în continuare, iar PSD peste 150 de milioane de lei dacă ar cheltui doar jumătate din banii primiți (luând în calcul valorile din anii trecuți și impredictibilitatea valorilor maxime pe care și le aprobă chiar partidele).
• Acest exercițiu ne arată că fondurile din subvenții sunt mult peste nevoile partidelor, iar nivelul sumelor alocate către partide intră în dezacord cu recomandările și standardele internaționale.

Secretele partidelor în cheltuirea banilor publici

• Am solicitat partidelor care primesc subvenții să ne comunice cum au cheltuit banii în ultimele șase luni. Nu am solicitat date de la AUR, având în vedere rapoartele lunare care ilustrează că nu au fost făcute cheltuieli. Cererile de informații au fost trimise pe 19 iulie, respectiv 22 iulie (pentru PLUS și USR).
• EFOR a transmis cererea către PSD pe trei adrese de e-mail, către PNL, USR și Pro România pe două adrese de email, iar către celelalte partide către câte o adresă. Una dintre adresele Pro România, prezente pe site-ul nou lansat nu este valabilă și în ciuda faptului că ni s-a transmis telefonic o adresă care poate fi utilizată, nu am primit confirmarea primirii cererii nici după această discuție.
• Singurul partid care a confirmat primirea este Plus, pe 26 iulie. Ulterior, Plus ne-a confirmat că ne va trimite datele în 30 de zile (raportul va fi actualizat când vor fi datele disponibile). De la celelalte partide nu am primit nici măcar o confirmare.
• Având în vedere resursele primite de către partidele politice, considerăm că acest fel de comportament în relația cu publicul denotă lipsă de transparență

Controlul subvențiilor și nevoia de mai multă transparență

• Datele publicate de AEP la solicitarea EFOR, pornind de la controalele din 2019 și 2020 ne arată că PSD a încălcat prevederile privind folosirea subvențiilor în 2018 și 2019, PNL în 2019, PMP în 2016-2017 și 2018, ALDE în 2019, USR în 2019. Cu toate acestea, din rapoartele publicate de AEP nu putem înțelege clar pentru ce încălcări s-au aplicat sancțiunile
• Pentru a înțelege mai bine care sunt problemele identificate la controalele partidelor politice, EFOR a solicitat de la AEP pe baza Legii 544/2001 rapoartele de control integrale, care pot avea zeci de pagini, însă nu le-a obținut, fiind invocate motive care țin de protecția datelor personale, pe care nu le considerăm justificate. Un răspuns ulterior ne-a trimis la extrasele publicate în Monitorul Oficial

• Utilizarea unor argumente diferite ne arată că, de fapt, AEP nu vrea să ne transmită aceste date, fără un argument solid. Deși sintezele rapoartelor de control realizate conform art. 44 din Legea 334/2006 sunt publicate în Monitorul Oficial și pe platforma www.finantarepartide.ro, acestea nu reflectă suficient de clar problemele care au fost identificate în timpul auditului, având o relevanță foarte scăzută în a înțelege motivele care au condus la posibila sancționare a unui partid politic.

Câteva soluții

• Partidele ar trebui să respecte reglementările deja existente: rapoartele anuale ar trebui să includă informații despre tipul cheltuielii (fonduri private sau publice); unele partide, pornind de la PSD, ar trebui în primul rând să înceapă să publice rapoarte detaliate.
• AEP ar trebui să clarifice suplimentar ce trebuie să includă rapoartele anuale de venituri și cheltuieli și să aplice sancțiuni corespunzătoare.
• Acțiunile de control, inclusiv pe teren, și sancțiunile trebuie să fie crescute pentru a impulsiona transparența și pentru a reduce posibilele incidente de integritate.
• Asigurarea unui climat de independență instituțională în procesul de control este esențial
• Extrasele din rapoartele de control ar trebui să includă mai multe informații relevante privind concluziile controalelor.
• Reiterăm nevoia de a publica date detaliate, în format deschis cu privire la subvenții (dar nu numai). Partidele politice ar trebui, din propria inițiativă, să publice modul de cheltuire a banilor publici pe propriile pagini web la un interval scurt, pe cât posibil lunar sau măcar la câteva luni.
• Este esențial să limiteze alocările către partide, cu posibilitatea de a le recalcula periodic și de a acorda sprijin proporțional și partidelor mai mici, care nu au intrat în Parlament. Partidele primesc mult prea mulți bani pentru propriile nevoi, astfel că limitele generale trebuie reduse semnificativ.
• Reiterăm nevoia de a reduce cerințele (50 de consilieri județeni sau generali) pentru acordarea subvențiilor la alegerile locale și pentru a crește ponderea acestora în proporția fondurilor - pentru parlamentare (75%) și locale (25%)
• Nu în ultimul rând, partidele politice au trecut deja printr-o sesiune parlamentară fără a deschide realist subiectul Codului Electoral sau al reformei electorale, incluzând finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Considerăm că în acest moment, procesul este blocat din motive politice, iar intrarea în anul electoral 2024 fără reformă ar fi o problemă reală. EFOR a arătat în 2020 că legislația privind finanțarea partidelor politice și funcționarea AEP nu include garanții suficiente pentru transparența și integritatea procesului electoral. Astfel, lipsa de voință de a începe o discuție publică despre reformă nu poate fi decât un semn rău pentru integritatea procesului electoral din 2024, când vor avea loc, cel mai probabil, patru alegeri. Solicităm, deci, partidelor politice operaționalizarea Comisiei de Cod Electoral și începerea discuțiilor privind reforma electorală în noua sesiune parlamentară.

Raport publicat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL) în parteneriat cu CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative) și International Foundation for Electoral Systems (IFES)