• Tweet

Închipuiți-vă, dragii mei, că noi toți, cei 19 milioane de români suntem acționari la o firmă imensă, statul român. O dată la patru ani ținem o adunare generală a acționarilor și alegem administratorii, cărora le fixăm și un mandat.

Ei bine, după alegerile (adunarea generală a acționarilor) din 2020, mandatul administratorilor s-a încheiat în decembrie 2024, iar acționarii au fost păcăliți să aleagă pe mai departe aceiași administratori. Au curs râuri de șampanie și s-au servit tone de caviar pentru a sărbători reînnoirea mandatului echipei de administratori. Dar, dintr-odată, parcă treziți dintr-un vis ferice ne pomenim că se publică situațiile financiare pentru 2024. Și suntem cu toții în stare de șoc. Inclusiv administratorii. De parcă nu am fi văzut ceva la fel de înspăimântător și când s-au publicat situațiile financiare precedente, pentru 2023 sau pentru 2022.

Dar haideți să vedem esențialul: statul român s-a îmbolnăvit grav în anul 2020, când a avut o pierdere (deficitul bugetar) de peste 10% din PIB, motiv pentru care guvernul (administratorii statului) a avut un mandat să reducă pierderea (deficitul bugetar) la doar 3% în 2024. Stupoare, însă: boala statului a progresat rapid și pierderea (deficitul bugetar) a ajuns în 2024 la valori morbide (8,65% din PIB în raportarea „pe cash" sau aproape 10% în raportarea în standardul european de contabilitate- ESA)!

O întrebare firească ar trebui, totuși, să ne-o punem cu toții: dacă un administrator are ca rezultat o creștere a pierderilor de la an la an de la 3% la 10%, îl mai lași să îți conducă firma? Îl lași la conducerea firmei și pentru ieșirea din insolvență? Trecând peste răspunsul pe care fiecare votant ar trebui să și-l dea la această întrebare firească, haideți să vedem cum arată boala statului român. Să plecăm de la execuția bugetară pe anul 2024, ultima pe care o avem la dispoziția: guvernul declară, la final de 2024, un deficit bugetar de peste 152 de miliarde de lei, adică anunță un deficit de 8,65% din PIB! Catastrofal, înspăimântător, greu de vindecat.

Cu toate astea, guvernul, care se dorește medicul statului bolnav, minte cu nonșalanță familia bolnavului, căci îi ascunde adevărul. Adevărul este, oameni buni, că deficitul bugetar care contează și care descrie boala statului, nu este cel raportat pe metoda „cash", ci cel care este luat în considerare de lumea medicală reală (Comisia Europeană, băncile creditoare și agențiile de rating) și anume deficitul bugetar raportat după ESA (standardul european de contabilitate). A declara valoarea deficitului bugetar „pe cash" în loc de deficitul ESA este un act grav de malpraxis.

Și iată de ce. Deficitul bugetar „pe cash" se obține scăzând din veniturile încasate la bugete cheltuielile efectiv făcute de către aceste bugete, în vreme ce deficitul bugetar ESA este cel obținut prin scăderea din veniturile datorate bugetului cheltuielile angajate ale bugetului. Cu alte cuvinte, an de an, guvernul nu plătește la timp toate cheltuielile pe care s-a angajat să le facă (mută unele plăți din decembrie pe ianuarie) și obține, în mod artificial, un deficit bugetar mai mic. Este ca și cum i-ai spune unui bolnav cardiac , cu depuneri majore pe pereții arterelor, că are doar o ușoară senzație de oboseală.

Dovada că în lumea reală contează deficitul ESA (care ține cont de cheltuielile angajate nu de cele efectiv făcute) este cât se poate de evidentă: guvernul continuă să declare că deficitul aferent anului 2023 a fost de 5,61% din PIB, în vreme ce Comisia Europeană ne ia în considerare un deficit de 6,6%! Mizează, probabil, guvernul pe faptul că votanții din România nu se obosesc să caute și prin documentele Comisiei Europene, ci se mărginesc la cititul datelor autohtone, popularizate de o presă masiv îndatorată financiar coaliției de guvernare...

Dar nu numai din declararea eronată a bolii rezultă că avem o problemă cu spitalul în care a fost internat pacientul în stare gravă statul român, ci și din faptul că laboratoarele sunt decalibrate. De exemplu, Comisia Națională de Prognoză, instituție controlată de guvern, anunță, euforic, an de an, rate de creștere economică nerealiste. De exemplu, pentru anul 2023 a prognozat o creștere economică de 2,8% din PIB, iar în realitate creșterea a fost mult mai modestă, de doar 2,1%. Adică o supra-estimare cu doar 25%! Cam la fel s-a petrecut și în 2024: guvernul și-a făcut bugetul bazat pe o creștere a PIB de 3,4%, dar în realitate, din ceea ce știm până acum, vom avea o creștere economică undeva în jur de 1%!

Ei bine, nu știm încă dacă avem de-a face cu rea-voință sau entuziasm exagerat, cert este că, profitând de prognoze de creștere economică mult mai optimiste decât era cazul, guvernul își permite sieși, din start, cheltuieli mult mai mari. Aceasta, supraestimarea creșterii PIB adică, este cauza unei creșteri de deficit bugetar de 1-1,5 puncte procentuale, dintr-un motiv cât se poate de simplu: guvernul susține că la dispoziție mult mai mulți bani decât are în realitate!

Dar să vedem cât de grav a derapat administratorul statului (guvernul) în anul care a trecut. Guvernul le-a prezentat, la final de 2023, acționarilor, adică cetățenilor români următorul buget pentru 2024: venituri de 586 de miliarde de lei, cheltuieli de 672 de miliarde de lei și un deficit bugetar (pierderea firmei care este statul român) de 86 de miliarde de lei, totul calculat la un PIB de 1732 de miliarde de lei, bazat pe o creștere economică reală de 3,4% și o rată media a inflației de 6% și una de 4,6% la final de an. Creșterea nominală de PIB ar fi trebuit să fie, conform prognozelor guvernamentale de 12,3%.

Cu ce date vine guvernul, acum, la finalul anului 2024, an în care ar fi trebuit să curgă lapte și miere. Păi PIB nominal a crescut doar cu 9,97% (rotund cu 10%), nu cu 12,3%, inflația medie a fost de 5,8% , dar în creștere spre sfârșitul perioadei, când a atins 5,5% (la distanță mare față de prognoza de 4,6%), veniturile bugetelor au fost de 574,6 miliarde de lei (cu 11, 5 miliarde de lei mai puțin decât trebuia) , iar cheltuielile au fost de 727,3 miliarde de lei (cu 55 de miliarde de lei mai mult decât s-a angajat guvernul să cheltuie! De unde rezultă un cost al nepriceperii sau al relei voințe a guvernului de 66,5 miliarde de lei!

Repet o întrebare de bun simț: dacă cineva ar produce companiei la care sunteți acționar o pagubă suplimentară de 66,5 miliarde de lei mai merită oare păstrat acel administrator? Să se gândească fiecare și să își dea propriul răspuns. Pentru a nu rămâne cumva cu impresia că guvernul a fost silit de împrejurări să ne producă o pagubă suplimentară de peste 13 miliarde de euro, să precizăm că în anul de grație 2024 nu s-a întâmplat nimic deosebit pe plan regional sau internațional: omenirea nu a fost lovită de vreo criză financiară globală, nu am avut nicio catastrofă naturală, niciun cutremur, niciun incendiu și niciun potop, ba chiar anul agricol a fost mai bun decât precedentul. Nu ne-au atacat nici chinezii și nici rușii, ungurii nu ne-au cerut Ardealul, ba chiar am avut de partea noastră demografia, căci populația chiar a crescut ușor.

Adică gaura bugetară de 152 de miliarde de lei este meritul exclusiv al coaliției PSD-PNL de la guvernare, cu un mic aport în parlament al veșnic conectaților la resurse din UDMR. Acum, poate ar fi interesat de văzut și cum anume a reușit guvernul Ciolacu I să ne producă o asemenea pagubă: păi a cheltuit cu salariile bugetarilor 164,5 miliarde de lei, 18,3 miliarde de lei mai mult decât avea dreptul, a cheltuit pe bunuri și servicii 93,6 miliarde de lei, cu 12,1 miliarde de lei mai mult decât avea dreptul, a cheltuit pe dobânzi 36,2 miliarde de lei, cu 1,5 miliarde de lei mai mult decât avea dreptul, a mai cheltuit 17,1 miliarde de lei pe subvenții, cu 4,4 miliarde de lei mai mult decât avea dreptul, a mai cheltuit 224 miliarde de lei pentru asistența socială, cu 15 miliarde de lei mai mult decât avea dreptul. La cheltuieli de capital, guvernul a cheltuit 65 de miliarde de lei, cu peste 23 de miliarde de lei mai mult decât avea dreptul.

Acum ce-i al guvernului este al guvernului. Are și o rubrică unde a cheltuit mult mai puțin decât avea dreptul: în loc de 47,5 miliarde de lei de cheltuit din fonduri europene (cadrul 2014-2020 plus PNRR), a reușit să cheltuie doar 28 de miliarde de lei! Clar, deci, a făcut și economii echipa lui Marcel Ciolacu. Singura mică problemuță este că economiile le-a făcut fix din banii care veneau din fonduri europene, adică din singurul loc de unde nu trebuia să se zgârcească cu cheltuielile. Deci în loc să fie mână spartă acolo unde trebuia (la fonduri europene), guvernul a fost mână spartă exact acolo unde nu trebuia (la fondurile naționale pentru cheltuieli de capital), adică acolo unde nu sunt decât licitații aranjate și finanțări nechibzuite pentru primari care nu mai au niciun metru cub liber la rădăcina copacilor din curte!

Un fapt curios este acela că veniturile încasate la bugete sunt mai mici decât cele care trebuiau strânse cu 11,5 miliarde de lei, deși statul a strâns mai mulți bani din taxe și contribuții. Cum așa? Păi cât se poate de simplu: statul a ratat 17 miliarde de lei din fondurile europene din PNRR ( în loc de peste 25 de miliarde cât trebuia să încaseze a încasat doar 8,5 miliarde de lei). Și, (bomboana pe colivă!) în bugetul inițial și-a impus doctul guvern Ciolacu o categorie de venituri absolut comică (venituri din digitalizare) de peste 10 miliarde de lei, din care a încasat fix 0!

Nu că aș fi făcut o obsesie, dar vă mai pun o dată întrebarea de bun simț: oare ați mai ține administrator la firmă pe unul care ratează 17 miliarde de lei din fonduri europene și care inventează în bugetul anual o rubrică de venituri fictive în sumă de 10 miliarde de lei? Și iarăși vă invit pe fiecare să vă răspundeți la această întrebare. Poate, data viitoare , să impunem prin lege condiție obligatorie la alegerea administratorului prezentarea unei copii legalizate după diploma de bacalaureat? Sau vi se pare excesiv? Oricum, în ceea ce privește tratamentul aplicat în 2024 bugetului bolnav al acestui stat, se vede de la o poștă că a fost eronat.

Sintetic exprimat, tratamentul corect medical era reducerea dimensiunilor statului, adică reducerea aparatului bugetar și, pe cale de consecință a consumurilor acestui aparat (cheltuielile cu bunurile și serviciile) și reținerea de la cheltuieli fictive în așa-zise proiecte de investiții nerealiste. În loc să aplice tratamentul consacrat, guvernul a ales un tratament imaginar, de tipul gargarei cu zeamă de ștevie, adică guvernul a sperat ca toate veniturile să îi fie umflate de inflație, nepricepând că inflația va influența și cheltuielile.

Și, cum deasupra unui bolnav grav și cronic, căzut la pat se învârt hienele și păsările de pradă, așa se învârt în jurul statului nostru prăbușit creditorii, pentru care, fiecare năzdrăvănie făcută de guvern este doar un prilej pentru a crește dobânda la împrumuturile care țin în viață corpul conectat la aparate al bugetului. Această dobândă a crescut, la toate maturitățile de la valori de 6-6,3% acum un an la valori de 6,6-7,6 % astăzi.

Concluzia este cât se poate de simplă: bolnavul are, chiar și în fișa medicală falsificată, edulcorată, un deficit bugetar de 152 de miliarde de lei, tratamentul a fost profund greșit (așteptarea ca inflația să umfle PIB-ul și veniturile bugetare), analizele de laborator au venit de la niște aparate decalibrate (creștere economică și inflație nerealiste), iar deasupra corpului bolnav plutesc roiurile de păsări prădătoare. Iar noi, românii, am ales același spital și aceiași medici să trateze pacientul. De ce credem că rezultatul va fi altul?

Petrişor Peiu