• Tweet

Ceea ce s-a întâmplat la finalul săptămânii trecute la Curtea de Apel Iași, nu doar că depășește absolut orice imaginație, dar constituie un abuz grosolan al completului de judecată compus din doamna judecător Maricica Mititelu și domnul judecător Constantin Gabriel Tarlion, complet investit cu soluționarea apelului formulat (și de către) inculpatul El Bourkadi Ahmed Sami, împotriva sentinței penale prin care acesta a fost condamnat la detențiunea pe viață pentru dublul asasinat petrecut la Iași, la data de 8 decembrie 2021.

Masacrul de la Iași de la finalul anului 2021 a fost relatat pe larg, atât în presa locală, precum și în cea națională, bestialitatea cu care au fost ucise cele două victime M (victima de sex masculin) și F (victima de sex feminin), îngrozind întreaga opinie publică.

Fără discuție, în cazul unor astfel de atrocități în care 2 persoane au fost ucise cu sânge rece premeditat, după ce au fost schingiuite și, în prealabil, a fost măcelărită pisica uneia dintre victime, fiindu-i tăiate complet membrele inferioare, pedeapsa maximă prevăzută în legislația națională nu este deloc exagerată, fiind nu doar normală, ci și necesară.

Problema majoră este dată de faptul că, puse în fața unei astfel de grozăvii, organele de urmărire penală au ales varianta extrem de lejeră dar profund nelegală de a găsi țapul ispășitor în persoana inculpatului EL BOURKADI AHMED SAMI, profitând de faptul că acesta fusese cu adevărat în locuința victimelor înainte ca acestea să fie ucise cu bestialitate.

Fiind contactat de un membru al familiei inculpatului după pronunțarea sentinței care îl trimite după gratii pentru tot restul vieții, i-am spus clar faptul că, nu voi semna contractul de asistență juridică și nu-l voi asista pe inculpat decât dacă, în urma studierii dosarului, îmi voi forma opinia fermă potrivit căreia inculpatul EL BOURKADI AHMED SAMI nu este autorul masacrului care, fără discuție, m-a oripilat.

Sincer, eram convins de faptul că nu aveam cum să identific probe certe, indubitabile, din care să rezulte faptul că nu inculpatul este autorul dublului asasinat, din moment ce acesta a fost condamnat pe viață de către instanța de fond.

Deși am peste 28 de ani de avocatură, perioadă în care am sesizat și sancționat numeroase abuzuri ale organelor judiciare, nu mi-am imaginat faptul că pot descoperi printre probele administrate de către organele de urmărire penală dovezi de netăgăduit care confirmă fără nici un fel de dubiu faptul că nu inculpatul EL BOURKADI AHMED SAMI este autorul grozăviei care a scandalizat o țară întreagă.

Înainte de a menționa 3 dintre dovezile de necontestat pe care eu le-am descoperit după mai multe sute de ore în care am studiat doar o parte din actele de urmărire penală aflate la dosarul cauzei, pentru o mai bună înțelegere a imensei erori judiciare în fața căreia ne aflăm, eroare judiciară continuată cu un abuz de către instanța de apel, redau, succint, situația de fapt reținută în Rechizitoriul cu care a fost sesizat Tribunalul Iași :

În seara zilei de 8 decembrie 2021, aflându-se la locuința colegului său de facultate, respectiv victima M, inculpatul EL BOURKADI AHMED SAMI a fost deranjat peste măsură de o poză pe care colegul lui i-a făcut-o și a transmis-o unui prieten din Belgia, împreună cu un comentariu acid la adresa inculpatului.

Conform susținerilor din cuprinsul Rechizitoriului, inculpatul ar fi comis dublul omor calificat în intervalul orar 23 20 - 2338, din cauza unei agresivități extreme, a unui raptus de agresivitate generate/accentuate de intoxicația cu protoxid de azot (N2O), cunoscut sub denumirea populară de gaz ilariant, susținere care a fost confirmată de către instanța de fond.

Fiind sub imperiul unui raptus de agresivitate cauzat de consumul de gaz ilariant, deranjat fiind, atât de poza care i-a fost făcută de victima M, precum și comentariul acid al acesteia, inculpatul s-a năpustit PROBABIL cu un cuțit de bucătărie asupra victimei M, lovind-o cu bestialitate de mai multe ori.

Surprins fiind de gestul inculpatului, victima M a încercat să scape fugind spre dormitorul în care se afla iubita lui, respectiv victima F.

Deosebit de important în economia dosarului este faptul că, potrivit susținerilor din cuprinsul Rechizitoriului, victima F nu a ieșit nici un moment din dormitor și, implicit nu a coborât deloc în living de când a sossit în acea seară, în acel imobil inculpatul EL BOURKADI AHMED SAMI, victima F fiind surprinsă și ucisă în dormitor.

O altă susținere/acuzație deosebit de importantă din Rechizitoriu este cea potrivit căreia, după ce a ucis ambele victime, inculpatul a furat telefonul victimei M, apoi a părăsit locuința acestora.

După cum am menționat anterior, studiind dosarul, am identificat pentru prima dată mai multe probe care dovedesc în mod irefutabil că nu inculpatul EL BOURKADI AHMED SAMI este autorul dublului asasinat :

1. Susținerea procurorului anchetator potrivit căreia victima F nu a coborât deloc în living premergător momentului în care a fost ucisă este infirmată tot în cuprinsul Rechizitoriului de către o probă științifică indubitabilă, respectiv de către proba ADN - profil genetic.

La filele 34 - 49 din Rechizitoriu, sub titlul „Imaginea rezultatelor obținute în urma acestor rapoarte de expertiză genetică ADN", este inserat un tabel în care sunt prezentate rezultatele mijloacelor materiale de probă ridicate de la fața locului și urme recoltate.

Proba de la poziția nr. 20 din Tabel ne relevă mai presus de orice dubiu nu doar că victima F a coborât în living premergător declanșării agresiunii, dar era în living chiar în acel moment !!!

La poziția nr. 20 din tabel sunt analizate petele brun roșcate ridicate între fotoliu și canapea, în camera de zi (living).

Rezultatul probei profil ADN ale Raportului IML Iași din 28.04.2022 ÎL SCOATE COMPLET DIN SCENA AGRESIUNII PE CLIENTUL MEU DEOARECE PROFILUL SĂU ADN ESTE EXCLUS :

„Sânge uman - profil genetic complex :
-Majoritar : victima M (1,09 x 1028 )
-Minoritar : victima F (2,16 x 1010 )
-EL BOURKADI AHMED SAMI - EXCLUS" !!!

Împotriva acestei probe științifice de netăgăduit, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat, cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună, la pedeapsa detențiunii pe viață.

2. A doua probă de netăgăduit pe care am descoperit-o cu prilejul studierii dosarului, este o probă tehnică care demonstrează fără dubiu faptul că acuzația potrivit căreia, după ce a ucis cele două victime în intervalul orar 23 20 - 2338 , a furat telefonul mobil al victimei M, este falsă.

Așa cum rezultă din localizarea telefoanelor de către celulele GSM, victima M era în viață la momentul la care inculpatul a părăsit celula din raza imobilului, respectiv ora 2316 !

Analizând datele menționate în Rechizitoriu în cuprinsul Tabelului în care sunt inserate informațiile despre numerele de telefon ale victimelor și ale inculpatului, perioada în care acesta se afla la locuința victimelor, numerele celulelor care au făcut identificarea, momentul ultimelor conexiuni ale fiecăruia dintre cele 3 numere, precum și observațiile oferite în dreptul fiecărui număr de telefon, se constată faptul că, la data de 08.12.2021 :

- numărul de telefona al victimei M a avut ultima conectare/relaționare în rețea la ora de 23:40:57 GPRS - (internet).

- numărul de telefon al victimei F a avut ultima conectare/relaționare în rețea la ora 23.08.45 - GPRS (internet).

- numărul de telefon al inculpatului, a avut ultima conectare/relaționare în rețea la ora de 23:16:41 - Apeluri + date.

Analiza și, implicit interpretarea corectă a acestor probe tehnice ne relevă, nu doar faptul că, la momentul la care inculpatul a părăsit locuința victimelor, acestea erau în viață, ci și faptul că, ulterior acestui moment, telefonul mobil al victimei M, pretins furat de către clientul meu, a rămas în continuare în locuința victimelor, fapt confirmat fără dubiu de celula din zonă.

Împotriva acestei probe tehnice de netăgăduit, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat, cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună, la pedeapsa detențiunii pe viață.

3. Pentru a justifica agresivitatea excesivă de care a dat dovadă cel/cei care a/au comis cu adevărat masacrul, procurorul anchetator susține faptul că, fiind sub influența gazului ilariant în momentul în care inculpatul a fost deranjat de faptul că victima M i-a făcut o poză și a râs de el, inculpatul și-a pierdut cumpătul și cu o ferocitate extremă a ucis cele două victime.

Protoxidul de azot (N2O), cunoscut sub denumirea populară de gaz ilariant, este o substanță cu efecte farmacodinamice bine cunoscute, utilizată atât în context medical (analgezie și sedare), precum și recreațional.

Dovada elocventă a faptului că o persoană aflată sub influența gazului ilariant, sub nicio formă nu este capabilă să săvârșească o asemenea grozăvie, rezultă din analiza efectelor pe care această substanță le are :

- este un depresor al sistemului nervos central (SNC) ;

- acționează prin antagonism asupra receptorilor NMDA, ducând la o scădere a activității neuronale, la afectarea memoriei și a controlului motor ;

- euforie, râs spontan ;

- distorsiuni ale percepției vizuale și auditive ;

- somnolență ;

- inhibă activitatea corticală, conducând la pasivitate, nicidecum la furie.

- reducerea tonusului muscular și a forței fizice generale ;

- protoxidul de azot nu este halucinogen și nu produce delir paranoid, psihoză sau halucinații vizuale/auditive agresive, precum produc consumul de LSD sau ketamină.

Analiza efectelor pe care le produce gazul ilariant demonstrează neechivoc incompatibilitatea acestuia cu un comportament agresiv.

Perioada de timp în care se manifestă efectele gazului ilariant, respectiv 30 secunde - 1 minut, exclude orice susținere care se vrea a fi pertinentă referitoare la faptul că o persoană ar fi săvârșit acest masacru cu o agresivitate excesivă accentuată de gazul ilariant consumat cu mult timp înainte așa zisei agresiuni.

O persoană aflată sub influența gazului ilariant, sub nicio formă nu poate dezvolta forța necesară uciderii a două persoane, cu atât mai mult cu cât fiecare victimă era semnificativ mai puternică/solidă decât inculpatul.

Cu toate că am menționat în cuprinsul motivelor de apel pe care le-am depus cu 4 zile înaintea soluționării cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar cu obligarea inculpatului la purtarea unei brățări electronice montate de poliție, atât probele anterior menționate, precum și numeroase alte probe clare din care rezultă nevinovăția clientului meu raportat la acuzația de omor calificat, în mod inexplicabil, completul investit cu soluționarea apelului a respins solicitarea mea de eliberare imediată din penitenciar a inculpatului și înlocuirea arestului preventiv cu altă măsură preventivă mai puțin drastică.

La data la care a fost pronunțată Încheierea prin care s-a respins solicitarea mea de eliberare a inculpatului din penitenciar, de la momentul dispunerii arestării preventive a acestuia au trecut nu mai puțin de 1.293 de zile, mai precis de 3 ani, 6 luni și 14 zile.

Din păcate, în mod deloc onorant pentru justiția din România, zilele trec în continuare și perioada în care stă arestată preventiv o persoană nevinovată de săvârșirea masacrului din data de 8 decembrie 2021 crește din ce în ce mai mult, timp în care adevăratul vinovat este liber / adevărații vinovați sunt liberi.

Deși este la fel de important ca dreptul la apărare al inculpatului, în astfel de dosare este mult mai sensibil dreptul victimelor și al familiilor acestora la adevăr, la descoperirea tuturor adevăraților vinovați de săvârșirea atrocităților și la tragerea lor la răspundere penală potrivit gradului de vinovăție al fiecăruia.

Dreptul victimelor la adevăr nu poate fi satisfăcut prin indicarea opiniei publice a unei persoane care ar fi săvârșit masacrul care a oripilat întreaga țară și, pentru a se crea impresia vinovăției acelei persoane, ticluirea de probe astfel încât acea persoană să fie inculpată, trimisă în judecată și condamnată exemplar, la pedeapsa detențiunii pe viață.

În efervescența generată de operațiunea identificării unei persoane ca fiind vinovate de săvârșirea dublului asasinat, nici nu a mai contat faptul că persoana „aleasă" pentru a fi împovărată cu această imensă vină avea, la momentul arestării sale preventive, vârsta de 22 de ani și, potrivit sentinței pronunțate de către instanța de fond ar trebui să-și petreacă toată viața în pușcărie pentru două omoruri calificate pe care, este mai presus de orice dubiu, nu le-a comis.

Av. Florin Constantin Durgheu