• Tweet

Proprietatea privată ne-a rămas singura avuție pe care o mai avem, încă, datorită părinților, bunicilor, străbunicilor noștri, vorbesc de cei care au apucat să își recupereze cat de cat ceva din ce le-au furat comuniștii si mai apoi ce le-au furat haitele lui Nastase si Băsescu via Fondul Proprietatea gestionat de Templeton, adică BlackRock, via Gittenstein, vreun deceniu si ceva, pana au mătrășit tot goldsteinii aia.

Personal ma număr printre sutele de mii de romani care nu au reușit sa recupereze nimic din averea familiei din trecut așadar știu foarte bine tribulațiile celor care au incercat decenii de-a randul sa-si recupereze, fără șanse, măcar o parte din ce le aparținea si le-a fost înhățat de cioditorii comuniști și urmașii lor.

Conform datelor publice de la INS romanii dețin 10,2 milioane locuințe dintre care aproximativ 2 milioane ar fi goale, nelocuite.
Anual mor zeci de mii de batrani dintre care o buna parte nu au urmasi. Tot INS arata ca 1,4 milioane dintre romani sunt bătrâni singuri, fara copii, fara sot/sotie - asadar fara mostenitori. Casele, terenurile, proprietatile lor sunt o tinta. Cine a pus tinta pe averea asta? Vom vedea imediat.

E bine de stiut ca PSD ul in urma cu mai multi ani a trecut o lege prin care se stipuleaza ca mostenirile imobiliare nerevendicate succesoral pot fi luate de primarii. Controlate in majoritate de PSD. Vedem acum că vine Bolojan, milițianul de Bihor, prelins dintre izmenele lui Vasile Blaga, alt milițian ajuns bine de tot via Băsescu, si spune că românii vor trebuie sa plătească taxe mult mai mari pe proprietăți, adică pe terenuri, case și apartamente, și că oricum la nivel european tendința este spre închirierea unei locuințe, iar România este un exemplu "negativ" cu atât de mulți români ce au imobile în proprietate.

Prin urmare se vor pune impozite atât de mari încât cei care nu își permit să le plătească vor fi constrânși să și le vândă pe nimic. Creșterea impozitului pe locuințe poate genera o creștere a chiriilor, iar acest efect este susținut atât de studii de caz, cât și de principiile economice, inclusiv cele ale Școlii Economice Austriece. Sa vedem ce zice AI-ul pe tema asta, ca sa nu fiu eu suspectat de părtinire l-am pus la treabă pe Grock cu sarcina de a analiza impactul noilor masuri.

Efectele creșterii impozitului pe locuințe asupra chiriilor: Dovezi din studii de caz.

1. Mecanismul economic de bază

Proprietarii de locuințe care plătesc impozite mai mari tind să transfere o parte sau întregul cost suplimentar către chiriași, mai ales în piețele cu cerere mare și ofertă limitată. Aceasta se întâmplă deoarece impozitul pe proprietate crește costurile de deținere a unei locuințe, iar proprietarii încearcă să-și mențină profitabilitatea.

- Studiu de caz: New York City, SUA

În New York, impozitele pe proprietate pentru clădirile de apartamente au crescut în anumite districte între 2010 și 2020.
Un studiu al Furman Center (NYU) a arătat că majorarea impozitelor pe proprietate a dus la o creștere medie a chiriilor cu 1-2% în clădirile afectate, mai ales în zonele cu cerere mare (ex. Manhattan). Proprietarii au transferat costurile către chiriași, deoarece piața permitea acest lucru datorită cererii ridicate.

Studiu de caz: California, SUA (Prop 13 și efectele sale)

În California, Proposition 13 (1978) a limitat creșterea impozitelor pe proprietate, dar în alte state americane unde impozitele au fost majorate (ex. New Jersey), s-a observat o scădere a cererii pentru locuințe în zonele cu taxe mari. Proprietarii tind să evite vânzarea caselor pentru a nu pierde avantaje fiscale, ceea ce reduce oferta de locuințe și crește prețurile artificial.

- Studiu de caz: Marea Britanie (Council Tax)

În Marea Britanie, „Council Tax" pe proprietăți a fost criticat pentru că nu reflectă valorile actuale de piață, similar situației din Austria. Propunerile de majorare a impozitelor au dus la venituri mai mari pentru consiliile locale, dar au generat și nemulțumiri din partea proprietarilor, care au perceput taxele ca fiind disproporționate față de servicii.

Inechitate regională: Zonele cu valori imobiliare mai mari (ex. Londra) suportă impozite mai mari, ceea ce poate accentua disparitățile economice.

Efectele inflaționiste și ciclice

- Conform teoriei ciclului de afaceri al Școlii Austriece, creșterea impozitelor poate amplifica distorsiunile economice. De exemplu, dacă statul folosește veniturile din impozite pentru a finanța cheltuieli publice nesustenabile, aceasta poate alimenta inflația, reducând puterea de cumpărare a gospodăriilor.

- Studiu de caz: România (potențial impact al "reformei" PNRR, alt jaf ordinar pus la cale de limbricul serviciilor de la USR, jivina de Ghinea)

În România, unde impozitul pe locuințe ar putea crește prin alinierea la valorile de piață (conform PNRR, amânat pentru 2026), analiștii imobiliari estimează că o creștere semnificativă a impozitelor ar putea duce la majorarea chiriilor, mai ales în orașe precum București sau Cluj-Napoca, unde cererea de locuințe este mare.

2. Factori care influențează transferul costurilor

- Elasticitatea cererii:
În piețele cu cerere osificata (ex. București, unde există deficit de locuințe), proprietarii pot transfera mai ușor costurile către chiriași. În zonele cu cerere scăzută, creșterea chiriilor este limitată, iar proprietarii absorb o parte din cost.

- Reglementările locale:
În unele țări (ex. Germania, cu controlul chiriilor în Berlin), reglementările limitează capacitatea proprietarilor de a majora chiriile, forțându-i să suporte costurile impozitelor.

- Tipul proprietarului:
Investitorii instituționali (ex. fonduri imobiliare) sunt mai predispuși să transfere costurile decât proprietarii individuali, care pot avea alte motivații (ex. păstrarea chiriașilor pe termen lung).

3. Efecte secundare

- Scăderea ofertei de locuințe pentru închiriere: Dacă impozitele devin prea mari, unii proprietari pot decide să vândă sau să lase locuințele goale, reducând oferta de locuințe de închiriat și punând presiune suplimentară pe chirii.

- Inechitate socială: Creșterea chiriilor afectează disproporționat familiile cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din venit pentru chirie.

Povara financiară:

Creșterea impozitului ar reduce venitul disponibil al gospodăriilor, mai ales pentru pensionari sau familii cu venituri fixe.
Proprietarii ar putea amâna investițiile în alte bunuri sau servicii, reducând consumul. În cazuri extreme, pot vinde proprietăți pentru a evita costurile fiscale ridicate.

Analiza clasicilor Școlii Economice Austriece

Economiștii Școlii Austriece, precum Ludwig von Mises sau Friedrich Hayek, ar analiza acest fenomen prin prisma intervenției statului și a distorsiunilor pieței:

1. Distorsiuni cauzate de impozitare

- Mises ar argumenta că impozitul pe proprietate, ca orice altă taxă, distorsionează semnalele pieței.
Creșterea impozitului pe locuințe mărește costurile de oportunitate pentru proprietari, care vor încerca să transfere aceste costuri către chiriași, ducând la chirii mai mari. Aceasta perturbă echilibrul natural al pieței, reducând eficiența alocării resurselor (locuințele).

2. Intervenția statului agravează problema

- Hayek ar sublinia că impozitele mari pe proprietate sunt o consecință a intervenției excesive a statului, care încearcă să extragă resurse din sectorul privat. Creșterea chiriilor ar fi un efect secundar al acestei intervenții, care perturbă ordinea spontană a pieței. În loc să rezolve problemele (ex. deficitul de locuințe), statul creează noi distorsiuni.

- Soluție austriacă: Reducerea impozitelor și a reglementărilor ar permite pieței să stabilească prețuri mai echilibrate pentru chirii, încurajând investițiile în locuințe noi și sporind oferta.

3. Impact asupra libertății individuale

- Murray Rothbard ar considera impozitul pe proprietate o încălcare a drepturilor de proprietate, iar creșterea chiriilor un efect inevitabil al acestei „confiscări".
În viziunea sa, statul forțează proprietarii să acționeze împotriva intereselor lor, ceea ce afectează și chiriașii.
El ar pleda pentru eliminarea impozitelor pe proprietate pentru a restabili libertatea economică.

Concluzie

Creșterea impozitului pe locuințe tinde să ducă la majorarea chiriilor, mai ales în piețele cu cerere mare și ofertă limitată, așa cum s-a observat în cazuri precum New York sau în previziunile pentru România post-reforma PNRR. Din perspectiva Școlii Economice Austriece, această creștere a chiriilor este un efect secundar al intervenției statului, care distorsionează piața și reduce libertatea economică. Pentru a minimiza impactul, austriecii ar recomanda scăderea impozitelor și liberalizarea pieței locuințelor, permițând ofertei și cererii să stabilească prețuri echilibrate. În loc de a crește impozitele pe proprietate, statul ar putea încuraja investițiile private prin reducerea birocrației și a taxelor, așa cum sugerează Școala Austriacă pentru a stimula creșterea economică.

În țări precum România, unde deficitul bugetar este ridicat (9,3% din PIB în 2024), majorarea impozitelor pe proprietate ar putea fi utilizată pentru a acoperi cheltuieli publice, dar fără reforme structurale, ceea ce ar contribui la spirala inflaționistă, veniturile ar alimenta de fapt birocrația păguboasă a statului, ca si pana acum, parazitat de sute de mii de bugetari afiliați clanurilor politice, in ansamblu creșterea taxelor contribuie la ineficiența statului și va amplifica ciclurile economice negative.

Se exprimă elegant AI asta - nu înjură si nu isi baga nimik in haitele pesedisto-peneliste care au jefuit trei decenii tot ce se putea jefui, au nimicit cat un război mondial, au izgonit 6 milioane de romani, in timp ce reprezentanții sistemului securistic si de partid si-au tras averi fabuloase, din limuzinele lor de lux beizadelele oligarhiei Secu ne scuipa in gura copiii, cand nu ii calca de-a dreptul. Ceausescu a fost impuscat pentru "subminarea economiei nationale" - ca sa vezi chestie.

Am inceput candva o carte cu un fost barosan al Securitatii ajuns la vârsta regretelor dispus sa dea pe goarna, nu a mai continuat colaborarea dupa ce ala s-a dus la Iulian Vlad si i-a aratat titlul, ceva gen Contributia cadrelor Securitatii la tradarea si jefuirea Romaniei, - kaghebistu s-a creponat cand a vazut sumarul, era vorba de cadrele sale din SRI, unde a dominat numirile pana hăt hăt, poate ati uitat cine era ala care ii tinea plosca lui Timofte a lu SOV, boraciunea de Rogojanu, sefu de cabinet a lui Iulian Vlad, - in esenta era vorba de descrierea Retelelor care au nimicit industria au făcut praf patrimoniul de munca ale unor generatii de sclavi, au devalizat băncile, au lansat marile smenuri Caritas, Gerald, SAFI, SovInvest, FNI etc. au pus gheara pe resurse, paduri, munti, terenuri, impartind prada desigur cu pradatori de "afara" cei care le-au asigurat si legitimat parghiile puterii politice - ca dovada lovitura de stat din 2024, cand 9 milioane de voturi au fost anulate pentru ca Sistemul sa ramana pe aceleasi pozitii.

Lovitura sustinuta de "afara", desigur, ca de obicei in istorie, doar am avut epoca fanariota, otomana, bolsevica si dupa 89 Epoca Ilici, mort clinic pe 15 iunie dar tinut pe aparate de SRI, pentru a i se pune la cale funeralii nationale - chiar acum se lucreaza la lustruirea imaginii momaii kaghebiste, criminalul cu mainile rosii de sange pana la coate este acum zugravit hagiografic, la modul cel mai obscen si abject.

Se așteaptă pentru "event" momentul potrivit pentru Nicușor, elogiat de Ilici cu limba sa sovietica, semnal care a avut printre altele rostul readucerii la pârghiile puterii a năpârcilor PSD, al carui președinte de oroare a fost inculpatul pentru crime deosebit de grave, nejudecat de 30 de ani.

George Roncea