Bugetarii. Malagambiștii zilelor noastre

Postat la: 21.06.2025 |

Bugetarii. Malagambiștii zilelor noastre

Sergiu Malagamba a fost un baterist, dirijor și șef de orchestră, care se îmbrăca și se tundea nonconformist. În căutare de țapi ispășitori pentru situația grea din țară și pierderile de pe front, propaganda regimului Antonescu prin Direcția Presei a inventat un dușman nou, "malagambiștii", adică adepții lui Sergiu Malagamba.

După o campanie isterizantă împotriva "malagambiștilor", Consiliul de Miniștri a dat un comunicat publicat obligatoriu de toate ziarele cu litere groase pe prima pagină, prin care se cerea arestarea "malagambiștilor", care "nerespectând îndatoririle zilei de faţă fac pe snobii în Bucureşti, în timp ce camarazii lor luptă pe front". Ca atare, Sergiu Malagamba și alți tineri cu ciorapi albi, cu frizuri și gulere ridicate, au fost duși în anul 1942 în lagărul de la Târgu Jiu, unde se mai aflau și comuniștii lui Dej și Ceaușescu. De fapt "vina" lui Malagamba era numele sonor, moștenit de la tatăl italian, care se preta foarte bine pentru denumirea "sectei" malagambiste inventate de propaganda antonesciană.

Noii țapi ispășitori indicați de propaganda unui regim în criză, asemenea "malagambiștilor" lui Antonescu, sunt bugetarii, vinovați de toate relele, începând cu deficitul bugetar creat nu de ei, ci de guvernările inepte și corupte. În spatele campaniei de linșaj public împotriva bugetarilor se află marile corporații cu capital străin, care instrumentează presa și anumiți politicieni. Aceasta nu este o teorie a conspirației, ci o simplă constatare a pozițiilor publice ale corporatiilor în privința funcționarilor statului și a bugetarilor în general. Scopurile campaniei corporatiilor contra bugetarilor sunt următoarele:

Bugetarii să aibă salarii cât mai mici, pentru a nu exista presiune pe piața muncii pentru majorarea salariilor la corporații. Când Dragnea a majorat salariile bugetarilor, reprezentanții corporatiilor au protestat vehement, pentru că li se reducea posibilitatea de încadrare a sclavilor prost plătiți. Însă majorarea salariilor era necesară. Instituțiile statului, de la la autorități naționale și primării nu putea găsi cu salarii de 3.000 lei ingineri de sistem, ingineri de cadastru, arhitecți pentru serviciul de urbanism, juriști, contabili etc. Toți se duceau în sectorul privat și mai ales la corporații. În momentul când statul a majorat salariile, corporațiile au inebunit.

S-a lansat cu succes mitul că bugetarii ar fi niște paraziți și profitori, pentru că nu este normal ca în sectorul de stat să fie salarii mai mari decât în sectorul privat. În realitate lucrurile stau tocmai invers. Nu bugetarii au salarii mari, ci salariații din sectorul privat au salarii prea mici. Cei de la firme cu capital românesc, în general IMM și microîntreprinderi au salarii mici pentru că firmele unde lucrează sunt cocoșate de taxe și impozite.

Cei de la corporații au salarii mici deoarece corporațiile și-au găsit sclavi ieftini în colonie. Cei mai mari angajatori din România sunt rețelele de retail, de supermarketuri. De ce plătesc salarii doar un pic peste salariul minim pe economie, din moment ce în România fac profituri mai mari decât în țările de origine, profituri mascate însă prin optimizare fiscală?

De ce băncile cu capital străin care fac în România profituri fabuloase, pentru ca e țara cu cele mai mari dobânzi, își plătesc salariații de la sucursala din România cu salarii de 10 ori mai mici decât pe colegii lor din centrala de peste hotare? Din totalul de 5,7 milioane de salariați din România, 1 milion sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Au fost 1,8 milioane, dar numărul s-a redus prin modificarea legislativă care spune ca nu poți plăti pe cineva mai mult de 24 luni cu salariul minim pe economie.

Care este vina bugetarilor? Corporațiile s-au opus vehement de fiecare dată când se mărea salariul minim pe economie, pretextul fiind că astfel s-ar desființa locuri de muncă. Statistica însă a dovedit că argumentele corporațiilor nu aveau niciun temei.

Un alt scop al campaniei de linșaj a corporatiilor împotriva bugetarilor este să determine guvernul ca pentru reducerea deficitului bugetar să nu se ia bani de la corporații, care nu declară profit impozabil, ci îl "optimizează" peste hotare. În schimb, guvernul să taie din sectorul public, să facă reduceri de salarii și concedieri. Exact cu asemenea agendă s-au dus la negocieri la Cotroceni patronatele și camerele de comerț care grupează corporațiile cu capital străin.

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor a informat că multinaționalele scot anual din țară 40 miliarde euro neimpozitați. Din cele 91 măsuri propuse de coaliția lui Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, niciuna nu se referă la profiturile corporatiilor. Câteva dintre măsuri sunt îndreptate împotriva întregii populații, gen creșteri de TVA și accize, restul fiind țintite împotriva bugetarilor și mai ales a funcționarilor publici.

George Scarlat

loading...
PUTETI CITI SI...

Bugetarii. Malagambiștii zilelor noastre

Postat la: 21.06.2025 |

0

Sergiu Malagamba a fost un baterist, dirijor și șef de orchestră, care se îmbrăca și se tundea nonconformist. În căutare de țapi ispășitori pentru situația grea din țară și pierderile de pe front, propaganda regimului Antonescu prin Direcția Presei a inventat un dușman nou, "malagambiștii", adică adepții lui Sergiu Malagamba.

După o campanie isterizantă împotriva "malagambiștilor", Consiliul de Miniștri a dat un comunicat publicat obligatoriu de toate ziarele cu litere groase pe prima pagină, prin care se cerea arestarea "malagambiștilor", care "nerespectând îndatoririle zilei de faţă fac pe snobii în Bucureşti, în timp ce camarazii lor luptă pe front". Ca atare, Sergiu Malagamba și alți tineri cu ciorapi albi, cu frizuri și gulere ridicate, au fost duși în anul 1942 în lagărul de la Târgu Jiu, unde se mai aflau și comuniștii lui Dej și Ceaușescu. De fapt "vina" lui Malagamba era numele sonor, moștenit de la tatăl italian, care se preta foarte bine pentru denumirea "sectei" malagambiste inventate de propaganda antonesciană.

Noii țapi ispășitori indicați de propaganda unui regim în criză, asemenea "malagambiștilor" lui Antonescu, sunt bugetarii, vinovați de toate relele, începând cu deficitul bugetar creat nu de ei, ci de guvernările inepte și corupte. În spatele campaniei de linșaj public împotriva bugetarilor se află marile corporații cu capital străin, care instrumentează presa și anumiți politicieni. Aceasta nu este o teorie a conspirației, ci o simplă constatare a pozițiilor publice ale corporatiilor în privința funcționarilor statului și a bugetarilor în general. Scopurile campaniei corporatiilor contra bugetarilor sunt următoarele:

Bugetarii să aibă salarii cât mai mici, pentru a nu exista presiune pe piața muncii pentru majorarea salariilor la corporații. Când Dragnea a majorat salariile bugetarilor, reprezentanții corporatiilor au protestat vehement, pentru că li se reducea posibilitatea de încadrare a sclavilor prost plătiți. Însă majorarea salariilor era necesară. Instituțiile statului, de la la autorități naționale și primării nu putea găsi cu salarii de 3.000 lei ingineri de sistem, ingineri de cadastru, arhitecți pentru serviciul de urbanism, juriști, contabili etc. Toți se duceau în sectorul privat și mai ales la corporații. În momentul când statul a majorat salariile, corporațiile au inebunit.

S-a lansat cu succes mitul că bugetarii ar fi niște paraziți și profitori, pentru că nu este normal ca în sectorul de stat să fie salarii mai mari decât în sectorul privat. În realitate lucrurile stau tocmai invers. Nu bugetarii au salarii mari, ci salariații din sectorul privat au salarii prea mici. Cei de la firme cu capital românesc, în general IMM și microîntreprinderi au salarii mici pentru că firmele unde lucrează sunt cocoșate de taxe și impozite.

Cei de la corporații au salarii mici deoarece corporațiile și-au găsit sclavi ieftini în colonie. Cei mai mari angajatori din România sunt rețelele de retail, de supermarketuri. De ce plătesc salarii doar un pic peste salariul minim pe economie, din moment ce în România fac profituri mai mari decât în țările de origine, profituri mascate însă prin optimizare fiscală?

De ce băncile cu capital străin care fac în România profituri fabuloase, pentru ca e țara cu cele mai mari dobânzi, își plătesc salariații de la sucursala din România cu salarii de 10 ori mai mici decât pe colegii lor din centrala de peste hotare? Din totalul de 5,7 milioane de salariați din România, 1 milion sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Au fost 1,8 milioane, dar numărul s-a redus prin modificarea legislativă care spune ca nu poți plăti pe cineva mai mult de 24 luni cu salariul minim pe economie.

Care este vina bugetarilor? Corporațiile s-au opus vehement de fiecare dată când se mărea salariul minim pe economie, pretextul fiind că astfel s-ar desființa locuri de muncă. Statistica însă a dovedit că argumentele corporațiilor nu aveau niciun temei.

Un alt scop al campaniei de linșaj a corporatiilor împotriva bugetarilor este să determine guvernul ca pentru reducerea deficitului bugetar să nu se ia bani de la corporații, care nu declară profit impozabil, ci îl "optimizează" peste hotare. În schimb, guvernul să taie din sectorul public, să facă reduceri de salarii și concedieri. Exact cu asemenea agendă s-au dus la negocieri la Cotroceni patronatele și camerele de comerț care grupează corporațiile cu capital străin.

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor a informat că multinaționalele scot anual din țară 40 miliarde euro neimpozitați. Din cele 91 măsuri propuse de coaliția lui Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, niciuna nu se referă la profiturile corporatiilor. Câteva dintre măsuri sunt îndreptate împotriva întregii populații, gen creșteri de TVA și accize, restul fiind țintite împotriva bugetarilor și mai ales a funcționarilor publici.

George Scarlat

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE