Cel care a teoretizat ca traim intr-o simulare computerizata face o serie de predicții privind Inteligența Artificială și viitorul omenirii
Postat la: 13.05.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
0
În cartea sa recent lansată, "Deep Utopia: Life and Meaning in a Solved World", filosoful contemporan Nick Bostrom vine cu o serie de predicții care contrastează cu opiniile predominante privind Inteligența Artificială. Aceste perspective ne oferă o viziune surprinzătoare asupra unui posibil viitor, schițând un altfel de existență ce ar putea deveni realitate în curând.
Nick Bostrom, suedez de origine, filosof, profesor la Oxford University, fondator, în 2004, al Institutlui "Future of Humanity" (desfiinţat în 2024, din cauza unor "tensiuni administrative cu Facultatea de Filosofie, din Universitatea Oxford), inclus de două ori (în 2009 şi 2015) în "Top 100 de gânditori" de către revista "Foreign Policy", este cunoscut pentru lucrările sale în domeniul filozofiei și eticii tehnologiei, dar mai ales pentru contribuțiile în cadrul teoriei riscului existențial și al Inteligenței Artificiale. Tot el a emis ipoteza ca traim intr-o lume artificiala (virtuala) simulata de un supercomputer.
În 2014, cartea sa - "Superinteligenţa: căi, pericole, strategii"- care a ajutat la popularizarea termenului de "superinteligență" ("un intelect care este mult mai deștept decât cele mai bune creiere umane în orice domeniu", în opinia lui Bostrom) a fost declarată bestseller de către prestigioasa publicaţie "New York Times".
Preocupat de evoluţia societăţii contemporane şi de felul în care va arăta lumea noastră în viitorul apropiat, într-o carte din 2014 - "Superinteligenţa: căi, pericole, strategii"- Nick Bostrom atrage atenția asupra potențialelor riscuri existențiale asociate cu dezvoltarea unei superinteligențe artificiale, cum ar fi pierderea controlului asupra acesteia sau direcționarea sa către scopuri care ar deveni dăunătoare pentru omenire. El propune o serie de strategii și precauții pentru a minimiza aceste riscuri, cum ar fi cercetarea etică și siguranța AI, monitorizarea atentă a progresului în domeniu și dezvoltarea unor mecanisme de control și de reglementare adecvate.
În același timp, Bostrom recunoaște și potențialele beneficii (enorme) ale Inteligenței Artificiale, cum ar fi avansarea cercetării științifice, îmbunătățirea serviciilor și tehnologiilor existente și rezolvarea problemelor complexe în domenii precum medicina și energiile regenerabile.
Dacă, în multe dintre scrierile sale, Nick Bostrom a avut o atitudine ponderată în legătură cu potenţialele efecte ale Inteligenţei Artificiale asupra existenţei umane, în viitor, punând în balanţă avantajele şi dezavantajele, în cea mai recentă carte publicată - "Deep Utopia: Life and Meaning in a Solved World" ("Utopie Profundă: Viață și Sens într-o Lume Rezolvată") - predicţiile sale se concentrează pe ceea ce s-ar putea întâmpla dacă "lucrurile merg bine", în privinţa impactului IA asupra vieţii oamenilor.
Să presupunem, spune filosoful în predicţiile sale, că dezvoltăm o "superinteligență" în siguranță, o guvernăm bine și că folosim bine bogăția și puterile aproape magice pe care această tehnologie le poate debloca. Dacă o astfel de tranziție către era inteligenței mașinilor merge bine, munca umană devine învechită.
Am intra astfel într-o condiție de "post-instrumentalitate"/ post-penurie, în care eforturile noastre nu ar mai fi necesare în niciun scop practic. Mai mult, la maturitatea tehnologică, natura umană va devini complet maleabilă, munca nu va mai fi o necesitate, iar timpul liber va fi petrecut cu lucruri pe care nici măcar nu ni le putem imagina astăzi. Va fi vorba, de fapt, de "o provocare filozofică și spirituală", nu neapărat tehnologică.
În prezent, o mulţime de comportamente umane sunt generate de necesitatea concurenţei. Dar dacă se va elimina sursa concurenţei, dacă apelul la IA în "politicile economice corecte" ar inaugura o epocă a abundenţei? Ce se va întâmpla atunci? Va fi omul mai generos şi mai empatic, în lume vor domni pacea şi armonia? Într-o lume atât de "rezolvată", ce rost ar avea existența umană? Ce ar mai da sens vieții? Ce vom face toată ziua?
Ne-am obişnuit, am fost învăţaţi că timpul este resursa supremă. O viață umană se măsoară prin cât timp are de oferit și pe ce. Inteligența Artificială, automatizarea și tehnologia, consideră Bostrom, ne-ar putea permite în curând să dedicăm mai mult timp lucrurilor care ne fac fericiți - o fericire care "să ne umple spiritul cu o bucurie caldă, afirmativă și, orice am spune, unei părți esențiale din noi nu poate să nu-i placă acest lucru cu adevărat".
Este analizat aşadar un viitor ("O utopie profundă") în care AI ar elimina cea mai mare parte a competiției în materie de resurse și în privinţa conflictelor umane. Iar dacă tehnologia va face ca munca umană să fie inutilă și va "rezolva" multe dintre luptele noastre zilnice, ar putea permite oamenilor să dedice mai mult timp activităților care să le aducă destindere, relaxare, fericire.
Trecutul ne-a făcut ceea ce suntem astăzi, iar una dintre predicţiile filosofului suedez spune că viitorul ne va transforma în ceva nou, care ne-ar putea face mai fericiți.
Un veritabil tsunami tehnologic, Inteligenţa Artificială (AI - Artificial intelligence) pare a fi, în prezent, teritoriul celor mai îndrăzneţe fantezii, dar şi o mare "sperietoare", mulţi întrebându-se până unde poate ajunge şi dacă IA va reuşi să depăşească inteligenţa umană, adică tocmai pe aceea care a creat-o.
Aldous Huxley, în celebrul său roman "Minunata lume nouă", considerat una dintre cele 100 cele mai importante cărţi din toate timpurile, publicat în 1932, imagina o lume în care omul ar ajunge în situaţia de a nu-şi mai dori ceva - o societate aparent "perfectă", în care misiunea ştiinţei s-a încheiat, în care toţi vor obţine ceea ce-şi doresc, iar dacă nu se întâmplă aşa, există drogul "soma", administrat sub forma unei pastile, distribuite la sfârşitul zilei. Ar fi, sub aparenţa coeziunii, echilibrului si "democratiei perfecte", un fel de final de istorie.
În 1993, un matematician, informatician şi autor de science-fiction, Vernor Steffen Vinge, foarte cunoscut pentru romanul său, "Un foc pe abis", a abordat problema "Singularităţii tehnologice", un concept tot mai vehiculat în ştiinţa actuală, într-un eseu în care susţine că evoluția exponențială a tehnologiei informatice va ajunge, în curând, la un punct dincolo de care nu o vom mai putea înțelege.
Pe aceeaşi temă, în 2005, un om de ştiinţă şi inventator american, Raymond Kurzweil, unul dintre cei mai importanți experți în domeniul Inteligenței Artificiale, "un geniu fără repaus", cum este numit în presa americană, a publicat o carte cu titlul: "Singularity Is Near: When Humans Transcend Biology" ("Singularitatea este aproape: când oamenii depășesc biologia").
Predicţiile lui Raymond Kurzweil spun că "Singularitatea" înseamnă că oamenii vor ajunge la un punct în care vor putea să-și îmbunătățească mintea și corpul într-un mod excepţional, dar inteligența computerelor va fi infinit mai puternică decât toată inteligența umană combinată.
Să fie aceste lumi - unele construite cu ajutorul ficţiunii, altele prin analiza tendinţelor din ştiinţa şi tehnologia actuală, precum cele din predicţiile lui Nick Bostrom, din "Deep Utopia" - Punctul Omega, definit ca un obiectiv pe care oamenii nu pot să-l înţeleagă acum, nu-i pot pricepe nici premisele, nici semnalele de avertizare, chiar dacă, inconştient, lumea se îndreaptă într-o astfel de direcţie?
Predicţiile lui Nick Bostrom vorbesc despre "pace si armonie" în lume, de "o epocă a abundenţei", "o lume plină de speranţă", în care toate muncile dificile vor fi preluate de Inteligenţa Artificială, de dispariţia conflictelor şi de o transfiormare fundamentală a vieţii cotidiene, a mentalităţilor, constiinţei etc.
Întrebat dacă mintea umană este "pregătită" pentru un astfel de viitor, Bostrom a spus că: "Oamenii reprezintă o specie care se poate adapta. În vremuri de flux și schimbări epocale, există adesea o tulpină particulară a legii naturale. Această tulpină era acolo când am dezvoltat imunizarea, transplanturile de organe, contracepția și anestezicele. Este acolo acum cu AI [...] Dintre toate modurile posibile de a fi și toți oamenii diferiți, cu valori diferite, care am putea deveni, ar fi cu adevărat surprinzător dacă am rămâne exact așa cum suntem acum".
Unii numesc epoca pe o parcurgem o "eră a dezordinii", alţii consideră că suntem în plin proces de consolidare a unui "capitalism de supraveghere", iar viaţa oamenilor, în pofida pregresului tehnologic excepţional, nu pare a fi mai fericită, scrie destepti.ro.
O mulţime de incertitudini, de întrebări la care umanitatea nu pare a avea un răspuns (inclusiv întrebarea dacă ne-am dori să devenim nişte "roboţi" senini şi "mulţumiţi", fără nelinişti, fără căutări, dorinţe, bucurii, sentimente etc.), dar la care ar trebui să medităm, să încercăm să conştientizăm marile derapaje ale lumii moderne, să aflăm cine şi cum suntem, ce ne dorim cu adevărat.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
![albeni](https://www.ziuanews.ro/static/images/albeni.jpeg)
ULTIMA ORA
-
Klaus Iohannis a rămas în ploaie la Paris. Președintele a stat între Carmen Iohannis și Maia Sandu
Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen au fost prezenţi, vineri seară, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paria. Cuplul prezidenţial român a stat lângă Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova fiind îmbrăcată în costum tradiţional.
-
Transnistrenii fug de "Mama Rusie"! Peste 97% dintre cetățenii din stânga Nistrului și-au luat cetățenia Republicii Moldova
Conform informațiilor furnizate de către Agenția Servicii Publice din Republica Moldova, până la 30 iunie, curent, în Registrul de stat al populației au fost luați în evidență 369 183 de locuitori domiciliați în regiunea transnistreană. Dintre aceștia, 360.215 persoane dețin cetățenia Republicii Moldova (330 538 în anul 2020 sau +29 677/ 8.2%).
-
"Batjocură demonică": Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice șochează cu travestiți în "Cina cea de taină"!
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a fost criticată dur după ce un act a înfuriat telespectatorii din întreaga lume.
-
NASA, anunț răsunător: a obținut cea mai bună dovadă potențială de viață extraterestră de până acum
NASA a găsit pe Marte o bucată de rocă care s-ar putea dovedi într-o bună zi a fi prima dovadă clară a vieții extraterestre. Pentru a fi clar, NASA nu declară că a descoperit viață marțiană. Mai degrabă, roverul Perseverance a prelevat o mostră dintr-o rocă cu atribute care ar fi putut proveni din activitatea microbiană antică.
-
FBI vrea să-l audieze pe Trump, după controversele referitoare la glonțul care ar fi atins urechea fostului președinte
FBI încearcă să îl audieze pe fostul preşedinte Donald Trump în ancheta sa privind tentativa de asasinat pentru a obţine o declaraţie a victimei - o parte standard a anchetei, deoarece este victima unei infracţiuni, a declarat un oficial american.
-
Un cercetător care a ajutat mari companii să dezvolte alimente ultraprocesate „dă din casă": 2 moduri surprinzătoare în care producătorii le fac irezistibile
Conform profesorului Barry Smith, expert în alimentația multisenzorială de la Universitatea din Londra, alimentele ultraprocesate precum chipsurile, fursecurile și ciocolata sunt concepute pentru a crea dependență, transmite Busines Insider.
-
Finlanda a anulat condamnările a 7 bărbați care au violat o femeie cu dizabilități. Instanța a decis că handicapul femeii nu înseamnă că nu își poate da consimțământul
Un tribunal din Finlanda a anulat condamnările 7 bărbați găsiți vinovați de violarea unei femei cu dizabilități intelectuale. Aceștia au fost întemnițați pentru că au violat-o în mod repetat pe femeie timp de 3 ani, potrivit Remix News.
-
Apare cardul european de vaccinare, din septembrie 2024. Proiect pilot în cinci state UE
Un proiect pilot privind lansarea cardului european de vaccinare va fi implementat, din septembrie 2024, în cinci state UE, anunță euvabeco.eu.
-
Iese "la incalzire" Michelle: Obama o consideră „incompetentă" pe Kamala
Fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, nu a susținut candidatura la președinție a vicepreședintelui Kamala Harris, in schimb crede ca sotia sa Michele ar fi cea mai potrivita pentru rolul de presedinte al SUA.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Liderul japonez își cere scuze față de cei nevaccinați: "Ați avut dreptate, vaccinurile ucid milioane de oameni dragi nouă!"
- 2.Trei inele negre de fum plutesc deasupra capitalei Germaniei. Fenomene similare au fost observate în întreaga lume
- 3.Hipermarketurile globaliste au găsit o nouă metodă de a-și bate joc de români: Fenomenul uplation golește cardurile!
- 4.Dedesubturile murdare ale unei industrii de miliarde ies la iveală: omul care a ajutat Coca-Cola să dea dependență dezvăluie cum suntem păcăliți
- 5.Statele lumii se pregătesc de noua pandemie. A început cursa pentru „înarmarea" cu vaccin
- 6.Universitatea București sare în apărarea lui Andrei Nae, profesorul îmbrăcat în fustă: „Există un cod de incluziune"
- 7.Predicțiile din The Simpsons pentru anul 2024 încep să se adeverească: Ce urmează conform previziunilor din celebrul serial de animație VIDEO
- 8.Fructele false, cu textură spongios-cauciucata, au inceput sa se vanda in supermaketurile din toata lumea. La fel și peștii din hârtie! VIDEO
- 9.A inceput prima fază a dictaturii digitale iar lumea o ia drept bună: Cum funcţionează portofelul digital lansat de UE şi când va fi disponibil în România
- 10.Triada coruptă de la vârful Europei: Plicuri cu bani, afaceri cu Rusia, Pfizer și alte scandaluri
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu