• Tweet

Haos domneste in Dosarul "Colectiv". Azi, la un nou termen, a fost iures in sala de judecată. Judecatorii au socat partile implicate prin faptul ca au pus in discutie reunirea dosarelor pe care tocmai ce decisesera sa le disjunga la termenul de ieri.

În loc să înceapă pledoariile, cum ar fi fost de asteptat, instanta care judeca Dosarul "Colectiv" a pus, din oficiu, in discutie reunirea dosarelor pe care le-a disjuns in sedinta de ieri, ceea ce a socat asistenta. Lumea s-a intrebat, pe buna dreptate, de ce a fost nevoie sa se reia - si inca din oficiu, deci fara alte consultari, sau cereri - problema disjungerii dosarelor, care a fost si considerata "chichita" in baza careia unii dintre inculpati au fost avantajati, iar altii dezavantajati. Raspunsul cel mai logic care circula printre cei implicati in dosar a fost ca instanta e fie total incompetenta, fie - mult mai probabil - a primit directive "de sus" ca sa repare "eroarea" de ieri, in favoarea, ori defavoarea unuia dintre inculpati, vorbindu-se despre Cristian Popescu Piedone - dupa cum se poate citi si intr-o acuzatie grava de AICI - in acest caz. In ambele situatii, e la fel de grav! Dijungerea are legatura cu schimbarea incadrarii faptelor pentru anumiti inculpati, dupa cum se poate citit AICI.

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să formeze două dosare Colectiv, urmând ca fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului. Instanţa ar fi trebuit luni să înceapă dezbaterile finale în dosarul Colectiv şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone. La începutul şedinţei de judecată, judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunţat că ea şi colegul ei au opinii diferite în legătură cu schimbarea încadrării juridice, astfel încât problema trebuie tranşată prin formarea unui complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător.

Adina Pretoria Dumitrache a susţinut că formarea unui complet de divergenţă va duce la amânarea procesului şi a propus ca dosarul să fie separat în două. Astfel, s-a luat decizia ca într-unul dintre dosare să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond încep marţi. Separat, se va forma un alt dosar, în care vor fi dezbateri, în complet de divergenţă, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie - Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie. Avocații și procurorul DNA acuză tergiversarea procesului: „Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos" Decizia de disjungere a trezit nemulţumirea avocaţilor, care au reclamat faptul că se încearcă tergiversarea procesului. „Nu am înţeles nimic. Mai durează cinci ani? Vă bateţi joc de noi. Dacă disjungeţi, creaţi perspectiva unor contestaţii în anulare. Se va crea o mare confuzie. Nu va fi celeritate. Suntem în apel, trebuia să punem concluzii finale. Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos. Nu puteţi disjuge latura penală de cea civilă. (...) Dosarele au fost iniţial disjunse, apoi reunite, de ce vreţi să le separaţi din nou?", i-au strigat avocaţii judecătoarei Adina Pretoria Dumitrache.

„Vă promit că dosarul va avea maxim trei termene. (...) Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (...) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi", a încercat judecătoarea să calmeze spiritele. La rândul său, procurorul de şedinţă s-a opus disjungerii dosarului: „Este o cerere care este depusă tardiv. Dosarele au mai fost disjunse şi le-am reunit pentru că este un singur dosar. Este inadmisibilă disjungerea. Cauza poate fi soluţionată într-un singur dosar".

Cei doi magistraţi nu au ţinut cont de cererile avocaţilor şi ale procurorului DNA, luând decizia de a forma două dosare Colectiv. Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei - înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;
* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;
* în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată;
* pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de articolul 275 alineatul 1 Cod penal, pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.

În primă instanță, Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Procesul de află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii. Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.