• Tweet

Laura Codruta Kӧvesi, procuror-sef european, a vorbit vineri, in cadrul forumului online Eurosfat, despre provocarile create de pandemie asupra statului de drept, despre rolul institutiei pe care o conduce, si a declarat ca se afla in negocieri cu ministrul Justitiei privind numarul de procurori europeni din Romania.

Ea a mai pus ca nu exista tari "curate" in Uniunea Europeana, ci doar tari in care sunt investigate mai multe sau mai putine cazuri de frauda, si ca, in contextul pandemiei, este posibil ca numarul de infractiuni in sistemul medical sa fi crescut. Intrebata cum a afectat pandemia accesul la justitie, procesul echitabil si respectarea principiului contradictoriu, Kӧvesi a declarat: "Pentru ca, pentru prima data, vom avea mai multi bani care merg catre statele membre, mai multa flexibilitate, mai putina rigurozitate in a respecta anumite reguli care pana acum au fost implementate, inseamna un risc mai mare pentru a avea mai multe fraude cu fonduri financiare". "Tema statului de drept, mai ales in acest context al pandemiei, este extrem de provocatoare pentru mine", a subliniat ea.

Numita in urma cu un an prim-procuror al Parchetului European, ea a explicat: "Cand vorbim despre stat de drept, cred ca trebuie sa avem in vedere doua elemente extrem de importante: faptul ca in general vedem atacuri la statul de drept acolo unde exista suspiciuni de coruptie sistemica si frauda, acolo unde s-a dezvoltat un intreg sistem de conexiuni intre politicieni, oameni de afaceri, functionari publici, oameni care au actionat in comun pentru fraudarea resurselor publice si care vor sa mentina controlul asupra lor; al doilea este independenta sistemului de justitie, care este esentiala pentru statul de drept. Nu este un privilegiu oferit judecatorilor si procurorilor, ci unul fundamental intr-un stat de drept. Este evident ca atunci cand politicienii nu doresc o justitie independenta si, de exemplu, incearca sa obtina cat mai multa influenta asupra numirii judecatorilor si procurorilor in functii sau asupra carierei acestora, scopul este de a folosi sistemul judiciar in alte scopuri si putem spune ca avem de-a face cu un atac la statul de drept".

Prin activitatea pe care o va desfasura, Parchetul European va apara nu doar bugetul si cetatenii Uniunii Europene, ci si statul de drept, a mai spus ea. Parchetul European are competenta de a efectua investigatii de natura penala. Dupa cum a explicat Kӧvesi, va exista o abordare unitara in investigarea fraudelor financiare, "o armonizare a procedurilor in cadrul investigatiilor si a bunelor practici pentru toate sistemele de aplicare a legii la nivelul UE", va exista o strategie clara in depistarea si investigarea fraudelor cu fonduri europene, "o concentrare reala si mai eficienta pe recuperarea daunelor si a veniturilor infractiunii", o cunoastere mai buna a modului in care aceste fapte sunt comise si o mai buna prevenire.

"Cand vorbim despre frauda financiara, cu TVA, de infractiunile transfrontaliere, trebuie sa avem in vedere viteza cu care infractorii isi shcimba modul de operare ca reactie la aplicarea legii, iar flexibilitatea Parchetului va elimina majoritatea obstacolelor care existau pana acum in cooperarea judiciara internationala", a mai explicat ea. Kӧvesi a citat un studiu recent care arata ca daunele cu TVA in decursul unui an in interiorul UE sunt undeva intre 30 si 60 de miliarde de euro. "Nu avem tari curate in Europa. Nu avem nici cele mai corupte si cele mai vinovate. Astfel de infractiuni se comit in absolut toate statele membre. In urma unei analize pe ultimii 4 ani, am constatat ca exista state membre in care sunt investigate sute de dosare pe an si state in care sunt investigate 3 sau 4 dosare. Asta poate insemna ca nu a existat o prioritate in investigarea acelor infractiuni. EPPO va avea acest avantaj, ca va avea o abordare unitara".

Legat de numarul de fraude semnalate recent, Kӧvesi a declarat: "In sistemul medical cu siguranta numarul de cazuri in aceasta perioada ar putea fi la fel ca in trecut sau chiar ar putea sa creasca. Ma refer, in special, la domeniul achizitiilor publice. Atunci cand ele sunt facute fara licitatii, fara reguli stricte, e clar ca exista un risc mai mare. Chiar daca nu am inceput activitatea, am primit cateva plangeri cu privire la astfel de infractiuni, dar pe toate le-am trimis la OLAF (Oficiul European de Lupta Antifrauda) pe care il consideram ca poate fi in masura sa faca niste verificari prealabile". Pentru Parchet a fost solicitat un buget anual in jur de 55 de milioane de euro. "Cu aceasta suma vom putea avea 140 de procurori in cele 22 de state care vor trebui, cel putin pentru inceput, sa gestioneze un numar minim de 3.000 de dosare". In competenta EPPO vor intra toate dosarele intocmite incepand cu anul 2017.

EPPO nu poate fi operational mai devreme de 3 ani de la publicarea in jurnalul oficial. "Acest regulament a fost publicat in noiembrie 2017. O decizie privind inceperea activitatii este una comuna - intre Comisia Europeana, Parchet si statele membre. Majoritatea statelor sunt pregatite". Alcatuit din procurori din 22 de state membre UE, care trebuie sa unifice o procedura, Parchetul European "da posturi in plus de procurori unui stat membru".

"Noi suntem acum in mijlocul unei negocieri. A fost facuta public aceasta cifra de 15 procurori. Pana in acest moment, eu nu am fost de acord cu aceasta, avand in vedere statisticile din ultimii 4 ani de la DNA, dar si modul in care este organizat sistemul judiciar in Romania. Infractiunile pe care Parchetul European le va investiga, in cazul in care sunt probe si vor fi trimise in judecata persoane care sunt considerate vinovate, cazurile se vor judeca in instantele nationale, in limba romana. Asta inseamna ca vom avea minim 41 de tribunale si 16 curti de apel care vor judeca aceste dosare. Ori 15 oameni sa faca investigatii in 600 de dosare si sa participe in toate aceste instante nu sunt suficienti. Dar suntem in discutii cu ministrul Justitiei cu privire la avea un acord asupra numarului care este necesar. Acest numar de procurori europeni, care vor fi platiti de Parchetul European, trebuie sa garanteze ca nivelul de protectie a fondurilor europene va creste, nu va scadea".