Sfânta Maria Mică - Nasterea Maicii Domnului, prima sărbătoare religioasă a Anului Nou bisericesc

Postat la: 08.09.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

Nasterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care incepe la 1 septembrie. Fecioara Maria s-a nascut din parinti foarte inaintati in varsta, Ioachim si Ana, ca rod al rugaciunii lor.

Tatal ei era din semintia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. Sfanta Scriptura nu ne ofera informatii despre Naşterea Maicii Domnului. Acest eveniment este relatat numai de Traditia Bisericii, consemnata in cartile de cult si in unele scrieri, precum Protoevanghelia lui Iacov, din secolul al II-lea. Nascuta in chip firesc din Dreptii Ioachim si Ana, Maica Domnului a fost si rodul rugaciunilor parintilor ei. Ea va fi cea aleasa sa daruiasca trup de om lui Dumnezeu-Fiul, Mantuitorul nostru Iisus Hristos.

Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului este prezenta si la copti si la sirieni, separati de Biserica Ortodoxa dupa al patrulea sinod ecumenic, ceea ce denota ca inceputul ei trebuie pus intre sinodul trei ecumenic (431) si sinodul al patrulea (451). Aceasta sarbatoare a fost adoptata in Apus in vremea papei Serghie I (687-701). Condacul si Icosul acestui praznic au fost alcatuite de Sfantul Roman Melodul in secolul al VI lea. Canonul care se canta la slujba Utreniei a fost compus de Sfantul Ioan Damaschin.

Superstițiile legate de această sărbătoare religioasă. Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală. Femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos.

În fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria. Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează - bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii. În cultura populară, se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

Se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă. Maramureşenii cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie. Iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor. Semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol. În alte regiuni, oamenii sunt ferm convinşi că vremea se strică de tot după Sfânta Maria Mică, vara devenind o simplă amintire. Păsările călătoare îşi iau zborul către ţinuturi mai calde şi insectele se ascund în pământ.