• Tweet

Silviu Constantinescu este reprezentantul Colegiului Farmaciștilor din România la Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene (P.G.U.E) si fost vicepresedinte al acestui organism european. De asemenea, este si proprietar de farmacie in Romania. Ca atare, are o experienta deosebita in ceea ce priveste piata farmaceutica din tara si din strainatate. Silviu Constantinescu a acordat Ziuanews un amplu interviu, deosebit de interesant, in care raspunde diverselor chestiuni legate de legislatia din domeniul farmaceutic, de la exportul paralel de medicamente pana la cat de bune sunt medicamentele naturiste:

- Pentru început, un scurt CV. Cine e Silviu Constantinescu?

- M-am născut în Ploiești, la data de 24 noiembrie 1969. Am absolvit cursurile liceului Mihai Viteazul din Ploiești în anul 1988. Am urmat cursurile colegiului de tehnica dentară din Ploiești și am profesat meseria de tehnician stomatolog până în anul 1995 la Institutul de Medicină Aeronautică din cadrul SMC. De la absolvirea Facultații de Farmacie la Universitatea de Medicină și Farmacie din Oradea și până în prezent, îmi desfășor activitatea în regim privat la farmacia proprie. Din anul 2011 sunt reprezentantul Colegiului Farmaciștilor din România la Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene (P.G.U.E). În anul 2017 am fost Vicepreședinte al P.G.U.E. Din anul 2015 sunt președintele Colegiului Farmaciștilor din Prahova.

- În România sunt mii de farmacii. Cum funcționează afacerea și care este până la urma profitul real?

- În România, sunt în jur de 9000 de farmacii, repartizate în funcție de numarul de locuitori arondați la o farmacie, astfel: În Bucuresti - o farmacie la 3.000 locuitori; În orasele resedință de judet-o farmacie la 3.500 locuitori; În orașe o farmacie la 4.000 locuitori. În mediul rural nu sunt restricții. Numărul farmaciilor din mediul urban a crescut peste numărul de locuitori arondat prin lege deoarece, prin modificarea legislației farmaceutice, în timp, au fost instituite o serie de excepții care nu au ținut cont de numărul locuitorilor, ca de exemplu: s-au înființat farmacii prin aceste excepții în gări, autogări, aeroporturi, complexe comerciale de mică sau mare suprafață. Mai bine de două treimi din aceste farmacii sunt proprietatea unor lanturi comerciale, iar restul, din ce in ce mai puține, sunt in proprietatea unor farmaciști independenți sau a unor patroni din afara profesiei, aceștia având obligația de a avea angajați farmaciști.

- Cine stabilește pretul la medicamente?

- Prețul medicamentelor în România este stabilit de Ministerul Sănătății.

- Cum se implică statul în subvenționarea medicamentelor?

- Subvenționarea medicamentelor este asigurată de stat prin CNAS și Ministerul Sănătății. CNAS subvenționează medicamentele pentru toate categoriile de asigurați din Romania, prin stabilirea unui preț de referință pentru fiecare medicament, acesta fiind subvenționat în proportie de 50%, 90% saun 100% în funcție de medicament. Prețul de referință este stabilit ca fiind prețul cel mai mic al medicamentului generic (echivalentul farmaceutic al medicamentului original). Ministerul Sanatatii subvenționează 100% medicamentele pentru bolnavii cuprinși în programele naționale de sănătate pentru boli grave ca: boli cardiace, diabet, cancer, boli cronice reumatice etc.

- De ce spitalele se plâng ca nu au materiale sanitare și trimit pacienții la farmacie? Cine sunt jucătorii de pe piața de profil?

- Când în spitale nu sunt medicamentele și materialele sanitare necesare pentru bolnavii internați, sunt două explicații: fonduri insuficiente pentru asigurarea în întregime a activității spitalelor, sau un management defectuos al fondurilor alocate. Aprovizionarea spitalelor este asigurată de depozitele de medicamente și materiale sanitare aprobate să funcționeze în Romania.

- Cine face legea în domeniu?

- Toată legislatia în domeniul medico-farmaceutic este concepută de Ministerul Sanatatii, cu consultarea asociațiilor profesionale din fiecare domeniu și modificată și votată în Parlament. De multe ori nu sunt luate în seamă opiniile profesioniștilor la aceste consultări de aceea am subliniat.

- România produce medicamente?

- Da, în Romania se produc medicamente. Există Fabrica de antibiotice de la Iași, cu capital majoritar de stat și mai sunt o serie de fabrici de medicamente private: Sintofarm, Sicomed, Terapia (companie), Biofarm, A.C. Helcor, Gedeon Richter (companie), Europharm, Sindan, Labor Med Pharma, Fiterman Pharma.

- S-a vorbit despre exportul paralel. Cum funcționează și cine este în spatele lui?

- Exportul paralel este o activitate legală, reglementată de Directiva europeana privind libera circulație a produselor, și este practicată de orice operator de pe piața farmaceutică, care indeplineste condițiile legale de funcționare si deține o Autorizatie in acest sens eliberata de ANMDM. Exportul paralel din Romania distorsionează piața farmaceutică ducând la lipsa unor medicamente importante de pe piață, din cauza sistemului de calcul al prețurilor din Romania. In tara noastră, prețul medicamentelor este calculat conform legislației în vigoare stabilită de MS. Medicamentele interesante pentru exportul paralel sunt cele cu prețurile mici în Romania, dar cu prețuri mai mari în alte țări europene. În Romania, prețul medicamentelor se stabilește prin comparație cu un nr. de 12 țări din Europa. Din aceste 12 țări, se aleg 3 cu cele mai mici prețuri, iar media aritmetica a celor 3 dă prețul cu care producatorul poate aduce medicamentele in țară. În aceste condiții, în multe țări din Europa prețul medicamentelor este mai mare ca cel din Romania, iar exportatorii profită achiziționând medicamentele cu preț mic din țară și vânzându-le apoi pe piețele unde acestea sunt mai scumpe. Acesta este unul dintre motivele dispariției unor medicamente de pe piață. Mai există și situația în care, producătorilor nu le mai convine să aducă anumite medicamente cu preț mic în Romania, când le pot vinde cu preț mai mare în alte țări. Taxa clawback este de asemenea un factor generator de dezechilibre, care duce la dispariția medicamentelor de pe piață. Exportul paralel este realizat în principal tocmai de marii importatori și distribuitori de medicamente de pe piața română a medicamentelor.

- Care este relația cu CNAS și ANM?

- Relația Colegiului farmaciștilor cu CNAS și ANMDMR este strict instituțională, și se reduce la colaborare pe probleme de interes profesional atunci când este cazul. În ceea ce privește exportul paralel, ANMDMR are posibilitatea controlării acestui export prin legislația existentă. De ce nu se face aceasta, nu vă pot răspunde eu.

- Cum pot românii beneficia de acces la sănătate?

- Românii beneficiază de serviciile de sănătate în condițiile stabilite de legislația asigurărilor de sănătate, respectiv Contractul cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, Cardul de sănătate asigurând aceste servicii.

- Ce e de făcut să îmbunătățim sistemul?

- Îmbunătățirea sistemului de sănătate s-ar putea face prin alocarea unui procent mai mare din PIB pentru sănătate, cca 6% (acum este in jur de 4%), prin gestionarea judicioasă a resurselor alocate și prin controale permanente a felului în care se cheltuiesc resursele. Prin programe de investiții pe termen mediu și lung care să fie începute odată și asumate și continuate de toți decidenții indiferent de schimbarea politică. Aceste programe pot fi finanțate și prin atragerea de fonduri europene. Nu in ultimul rând, prin simplificarea legislației, în prezent aceasta fiind extrem de stufoasă și complicată, ca să nu mai amintim de miile de modificări ale legislatiei în vigoare. Ex Legea Sănătății din 2006 a suferit până in prezent peste 1400 de modificări!

- Este o alternativă viabilă ideea de medicamente naturiste? Mit sau adevăr?

- Medicamentele naturiste sunt produse complementare tratamentului alopat. Ele completeaza și potențează efectul medicamentelor alopate, dar nu pot înlocui în totalitate tratamentul medicamentos, mai ales în cazul bolilor grave sau cronice. Sigur că în cazul afecțiunilor ușoare este de dorit să evităm polipragmazia (prescrierea multor medicamente) și să ne tratăm cu produse naturiste, dar nu în cazul afecțiunior grave. În momentul de față ne confruntăm cu o reclamă agresivă și de multe ori înșelătoare a acestor produse care induce un consum excesiv al acestora.