• Tweet

Reporter: Economia județului Brașov are o dependență semnificativă de economia Germaniei. Această dependență se manifestă prin comerțul exterior, investițiile străine directe, turism și forța de muncă. Deși diversificarea economiei este importantă pentru a reduce dependența de o singură țară, Germania va continua să joace un rol important în economia județului Brașov în anii următori, iar acest lucru ne preocupă din cauza situației economice din Germania. Economia germană se confruntă cu o serie de provocări semnificative în 2024, cum vedeți aceste lucruri?

Adrian Veștea: În primul rând rata inflației din Germania a crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la un nivel de 7,3% în luna aprilie. Această creștere se datorează în principal creșterii prețurilor la energie și la alimente. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și pune presiune pe afaceri. Mai apoi există un risc semnificativ ca economia germană să intre în recesiune în 2024. Acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv războiului din Ucraina, creșterii dobânzilor și slăbirii economiei chineze. O recesiune ar duce la o scădere a creșterii economice, la o creștere a șomajului și la o scădere a veniturilor. Deasemenea costul energiei a crescut semnificativ în Germania ca urmare a războiului din Ucraina. Acest lucru a dus la creșterea costurilor pentru afaceri și gospodării și a pus presiune pe inflație.Pot afirma că Germania este puternic dependentă de importurile de energie, în special de gazul rusesc. Acest lucru o face vulnerabilă la întreruperile aprovizionării și la creșterea prețurilor. Din cauza problemelor economice cu care Germania se confruntă, industria auto din această țară suferă direct, iar industria auto este principalul partener economic al județului Brașov. Doar în 2023, producția globală de automobile a fost redusă cu 8 milioane de unități, iar acest lucru produce impact mai ales pentru furnizorii marilor producători. De aceea, rolul nostru, în calitate de autorități locale, este acela de a diversifica portofoliul de investiții de la noi din județ și în acest sens, obiectivul mandatului meu este acela de a merge proactiv către investitorii străini și de a promova toate zonele urbane din județul nostru, nu doar zona metropolitană Brașov.

Reporter: Cum vedeți dvs dle președinte Adrian Veștea dezvoltarea Brașovului în conceptul și concertul european de tip regional și metropolitan în același timp luând în calcul și strategiile de dezvoltare durabilă a regiunilor metropolitane europene?

Adrian Veștea: In esență, sunt trei tipuri de regiuni:
1. Regiuni în care au loc presiuni mari asupra folosințelor de teren, datorate creșterii economice și a nivelului de trai ridicat. În aceste regiuni prioritate au obiectivele legate de protecția mediului.
2. Regiunile în curs de transformare și regiunile metropolitane din țările Europei Centrale și de Est, care au ca prioritate dezvoltarea economică și crearea unei oferte stabile de locuri de muncă.
3. Regiuni confruntate cu dezechilibre sociale, datorate ratei ridicate a șomajului, segregării sociale, distribuției inegale a veniturilor și oportunităților inegale de educație.

Pe măsura creării de noi legături de transport transeuropene și a unor sisteme de legături feroviare de mare viteză, toate metropolele sunt în competiție pentru a avea un rol de punct nodal în cadrul noii rețele de infrastructuri europene.
In comparație cu regiunile în curs de transformare, în regiunile orașelor-capitală s-a dezvoltat un sector privat dinamic, care contribuie la finanțarea proceselor economice de adaptare. In felul acesta, se întărește rolul unor capitale europene în ierarhia europeană (de ex. Londra, Paris, Berlin). Pe termen lung însă, putem să ne așteptăm la modificări substanțiale în ierarhia europeană, pe măsura dezvoltării unor importante funcțiuni internaționale în regiuni ca Budapesta, Viena, Varșovia.

Rep. Cum s-ar putea face o ridicarea nivelului de conștientizare publică cu privire la problemele regionale și identitatea regională ?

Adrian Veștea: În primul rând prin inițierea și moderarea unor proiecte de planificare și cooperare regională. Mai apoi prin mobilizarea unor resurse financiare pentru proiecte regionale. Principiul subsidiarității este un instrument eficient al descentralizării politicilor dintr-o regiune metropolitană. Subsidiaritatea este eficientă în cazul în care fiecare nivel al autorității publice răspunde numai de acele funcțiuni, care nu pot fi realizate la un nivel inferior. Intrucât agențiile regionale din regiunile metropolitane au, de regulă, puține funcțiuni administrative, ele pot îndeplini funcția de mediator între administrațiile centrale și locale și pot influența astfel distribuția responsabilităților după principiul subsidiarității.

Rep. Care ar fi soluția deblocării traficului urban și metropolitan pentru Brașov?

Adrian Veștea: Voi veni cu cel mai ambițios proiect de mobilitate urbană și metropolitană - trenul metropolitan care va facilita accesul din zona metropolitană către Brașov, va oferi o alternativă nepoluantă de mobilitate metropolitană pentru aproximativ 400.000 de locuitori, mai bine de trei sferturi din populația întregului județ. Acesta va fi cel mai mare traseu de tren metropolitan din România. Voi face acest proiect într-un parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov pentru dezvoltarea de locuințe sociale. În acest mod vom reduce diferențele dintre zonele puternic urbanizate și zonele mic urbane și rurale dar mai ales prin încurajarea și atragerea de investiții care să ofere șanse tinerelor generații este o provocare cu care județul Brașov se confruntă și pentru care e nevoie de soluții reale. Odată cu deschiderea și operarea aeroportului - cel mai mare obiectiv de infrastructură din ultimii 30 de ani de la noi din județ, în următorii 4 ani, trebuie să accelerăm accesul locuitorilor din întreg județul Brașov la oportunitățile deschise de acesta. Brașovul este județul cu cel mai înalt grad de urbanizare din regiunea centru și al doilea la nivel național, cu excepția Bucureștiului. 64% din populație locuiește în mediul urban, iar 36% în mediul rural.

Marian Gârleanu