Marcel Ciolacu, interviu pentru Financial Times: "Ne-am învățat bine lecțiile cu Rusia. Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta Ucraina"

Postat la: 28.08.2023 |

Marcel Ciolacu, interviu pentru Financial Times:

Marcel Ciolacu a acordat un interviu publicației britanice Financial Times. În primul interviu acordat presei internaționale de la preluarea funcției de prim-ministru, Ciolacu a vorbit despre eforturile României de a ajuta Ucraina, dar și despre impactul pe care războiul îl are asupra bugetului de stat.

România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră și de navigație pe Dunăre în termen de două luni, pentru a ajuta Ucraina să își transporte cerealele în afara razei de acțiune a Rusiei, potrivit prim-ministrului țării. Marcel Ciolacu a declarat pentru Financial Times că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la granița cu România.

„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023", a declarat Ciolacu. "În scopul de a [facilita] acest lucru, am mărit capacitatea atât în portul Constanța cât și căile de acces către portul Constanța pentru ca acest lucru să se întâmple. Am mobilizat cât de bine am putut".

Angajamentul României de a impulsiona coridorul de navigație prin dragarea Dunării și a extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunțat la un acord care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele globale prin Marea Neagră. Moscova a amenințat, de asemenea, navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a provocat o redirecționarea exporturilor prin Dunăre.

"Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia", a declarat Ciolacu. "Suntem la zero dependență față de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat".

În primul său interviu cu presa internațională de când a devenit prim-ministru în iunie, Ciolacu a declarat că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice acțiune directă ostilități directe. "Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment", a spus el

Capacitatea sporită a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite exporturilor ucrainene de cereale să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a spus el.

"Investițiile sunt în curs de desfășurare în canalul Sulina", a adăugat el, referindu-se la principala rută maritimă de mare adâncime a României prin delta Dunării.

În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni de-a lungul Dunării, el a spus că există "soluții" - de exemplu prin permițând navelor să tranziteze pe timp de noapte începând cu luna octombrie și prin creșterea traficului de marfă la o minim de 14 nave pe zi. De asemenea, dublarea dimensiunii barjelor "înseamnă Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale", a spus el.

Personalități din industria navală au declarat pentru FT că planul este fezabil. De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere și își va îmbunătăți sistemul feroviar infrastructura feroviară în stațiile de la granița cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri, a adăugat Ciolacu.

România a fost rezervată în privința asistenței militare pentru Kiev, dar Ciolacu a declarat că partenerii săi știau că Bucureștiul a oferit mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic.

Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a zbura o flotă tot mai mare de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.

"Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în zilele următoare, care este ultima obstacol rămas", a declarat el. "Logistica este în vigoare, în ceea ce ne privește."

Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca centrală a României a proiectat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din produsul intern brut în acest an, mult peste ținta de 4,4% și de 6,2% în 2022.

Ciolacu se va întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles cu oficiali UE pentru a discuta măsuri de limitare a deficitul de finanțare. El a declarat că "în niciun caz" UE nu va reduce finanțarea pentru România pentru a forța mai multă austeritate la București.

"Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina", a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza articolele legate de război în afara bugetului de calculele de deficit. "Acestea au fost cheltuieli neprevăzute ... așa că vom avea nevoie de un derogare de la codul fiscal".

Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu.

"Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa".

Omologul său ungar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să elibereze fondurile UE înghețate, a declarat Ciolacu.

"[Ungurii] speculează cu acest lucru", a spus el, adăugând că este greșit să politizeze astfel de chestiuni strategice.

"Există un război între un dictator și lumea liberă ... unul pe care Europa nu îl poate permite să piardă".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Marcel Ciolacu, interviu pentru Financial Times: "Ne-am învățat bine lecțiile cu Rusia. Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta Ucraina"

Postat la: 28.08.2023 |

0

Marcel Ciolacu a acordat un interviu publicației britanice Financial Times. În primul interviu acordat presei internaționale de la preluarea funcției de prim-ministru, Ciolacu a vorbit despre eforturile României de a ajuta Ucraina, dar și despre impactul pe care războiul îl are asupra bugetului de stat.

România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră și de navigație pe Dunăre în termen de două luni, pentru a ajuta Ucraina să își transporte cerealele în afara razei de acțiune a Rusiei, potrivit prim-ministrului țării. Marcel Ciolacu a declarat pentru Financial Times că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la granița cu România.

„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023", a declarat Ciolacu. "În scopul de a [facilita] acest lucru, am mărit capacitatea atât în portul Constanța cât și căile de acces către portul Constanța pentru ca acest lucru să se întâmple. Am mobilizat cât de bine am putut".

Angajamentul României de a impulsiona coridorul de navigație prin dragarea Dunării și a extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunțat la un acord care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele globale prin Marea Neagră. Moscova a amenințat, de asemenea, navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a provocat o redirecționarea exporturilor prin Dunăre.

"Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia", a declarat Ciolacu. "Suntem la zero dependență față de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat".

În primul său interviu cu presa internațională de când a devenit prim-ministru în iunie, Ciolacu a declarat că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice acțiune directă ostilități directe. "Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment", a spus el

Capacitatea sporită a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite exporturilor ucrainene de cereale să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a spus el.

"Investițiile sunt în curs de desfășurare în canalul Sulina", a adăugat el, referindu-se la principala rută maritimă de mare adâncime a României prin delta Dunării.

În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni de-a lungul Dunării, el a spus că există "soluții" - de exemplu prin permițând navelor să tranziteze pe timp de noapte începând cu luna octombrie și prin creșterea traficului de marfă la o minim de 14 nave pe zi. De asemenea, dublarea dimensiunii barjelor "înseamnă Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale", a spus el.

Personalități din industria navală au declarat pentru FT că planul este fezabil. De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere și își va îmbunătăți sistemul feroviar infrastructura feroviară în stațiile de la granița cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri, a adăugat Ciolacu.

România a fost rezervată în privința asistenței militare pentru Kiev, dar Ciolacu a declarat că partenerii săi știau că Bucureștiul a oferit mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic.

Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a zbura o flotă tot mai mare de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.

"Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în zilele următoare, care este ultima obstacol rămas", a declarat el. "Logistica este în vigoare, în ceea ce ne privește."

Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca centrală a României a proiectat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din produsul intern brut în acest an, mult peste ținta de 4,4% și de 6,2% în 2022.

Ciolacu se va întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles cu oficiali UE pentru a discuta măsuri de limitare a deficitul de finanțare. El a declarat că "în niciun caz" UE nu va reduce finanțarea pentru România pentru a forța mai multă austeritate la București.

"Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina", a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza articolele legate de război în afara bugetului de calculele de deficit. "Acestea au fost cheltuieli neprevăzute ... așa că vom avea nevoie de un derogare de la codul fiscal".

Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu.

"Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa".

Omologul său ungar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să elibereze fondurile UE înghețate, a declarat Ciolacu.

"[Ungurii] speculează cu acest lucru", a spus el, adăugând că este greșit să politizeze astfel de chestiuni strategice.

"Există un război între un dictator și lumea liberă ... unul pe care Europa nu îl poate permite să piardă".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE