• Tweet

Ultima comunicare a Băncii Naționale a României (BNR), de pe 14 mai, a arătat că, în primul trimestru al anului 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,656 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu 4,201 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.

Cifrele vin în cascadă, pe site-ul BNR și indică tern una dintre cele mai negre situații bugetare cu care s-a confruntat țara noastră de la criza economică de acum mai bine de un deceniu. Ziare.com a discutat cu avocatul Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate, despre cum se traduc ultimele date transmise de BNR în realitatea de zi cu zi a românilor, care este starea actuală a economiei românești, înainte de schimbarea importantă care urmează să aibă loc la Cotroceni și în Guvern, dar și cauzele dezastrului bugetar în care ne aflăm.

Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,997 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 503 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 140 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie negativă de 1,095 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Totodată, în primul trimestru al anului, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 156,881 miliarde de euro, la 31 martie 2025 (76,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2024, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 48,526 miliarde de euro (23,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7% faţă de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5% în perioada ianuarie - martie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4%, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024, se mai arată în cifrele Băncii Naționale.

„Asta înseamnă că, din România, au ieșit cu 7,6 miliarde de euro mai mult decât au intrat, adică ieșirile sunt cu aproape de două ori mai mari decât anul trecut. Cum nu avem o creștere masivă de importuri, pentru că este constantă pe balanța comercială deficitară, mie asta îmi spune că au început să iasă bani fizic din țară. Sunt retrageri de capital din România mult mai mari decât anul trecut", a explicat specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș, pentru Ziare.com

Iar acest lucru se întâmplă și în condițiile în care anul trecut nu au avut loc intrări de fonduri străine pe filiera PNRR deloc, în afara celor 37,05 milioane de euro livrați din tranșa a doua, în decembrie 2024, deci nici măcar în perioada luată ca etalon de BNR în livrarea ultimelor cifre, pentru primele trimestre, din 2024, respectiv 2025.

În ceea ce privește balanța bunurilor, faptul că deficitul din acest an este mare ridicat față de anul trecut înseamnă că România continuă să crească și balanța comercială. „Iar dacă ne uităm atât la evoluția deficitului bugetar, unde putem observa cu cât au crescut cheltuielile cu salariile și pensiile, putem să deducem că acești bani s-au dus în consum, iar consumul știm că e mai mult din import. Dacă mai adăugăm și faptul că pe servicii a scăzut excedentul, toate la un loc înseamnă că exporturile de servicii au scăzut, ceea ce, corelat cu creșterea deficitului pe bunuri, arată o încetinire generală a activității economice", a explicat Biriș

Singurele două domenii unde încă se poate observa un plus pe plaja de capital în valută sunt transporturile și sectorul IT. „Transporturile pentru că există mai multe companii românești care încă își plimbă TIR-urile prin Vest și transportă marfă în țări terțe, în interiorul Uniunii Europene. Sunt normale cifrele, iar în IT, este evident de ce există excedente, pentru că avem încă multe centre de servicii ale marilor companii din Vest, în România. Dar faptul că excedentul a rămas practic identic cu cel de anul trecut înseamnă stagnare, care se poate corela și cu veștile din piață, fiindcă am început să vedem disponibilizări, închideri de firme și așa mai departe".

Potrivit specialistului în fiscalitate, starea actuală a economiei are în spate mai mulți ani de guvernare PSD-PNL. „Este rezultatul unor politici economice, inclusiv fiscale, absolut dezastruoase în ultimii ani, spune Gabriel Biriș, iar impactul real al acestei guvernări ar fi trebuit să se vadă mult mai pregnant decât s-a văzut deja încă din 2022, de când s-a negociat PNRR-ul. „Trebuiau începute niște ajustări care nu erau în defavoarea noastră. Că nu e rău pentru noi să scadă evaziunea fiscală și, pentru marea majoritate, nu e un lucru rău eliminarea scutirilor, pentru că există o serie de distorsiuni concurențiale care au avut loc. Dar nu s-a făcut nimic, din cauza alegerilor. Pentru că și Ciucă, și Ciolacu, au considerat că nu se pot lua măsuri și că trebuie să creștem și pensii, și salarii, să angajăm bugetari fiindcă au avut nevoie de votanți. Aiurea. Au votat cu Georgescu și cu Simion.

Știți povestea aceea din anii '90, când vorbeam despre cum tăiem coada pisicii, dintr-o dată sau pe bucăți. Ei au venit cu foarte multe măsuri în foarte multe norme. Unele nici nu au putut fi susținute, după care au fost modificate și remodificate. Un exemplu este impozitul suplimentar pentru petrol și gaze, pe care l-au introdus în 2024 prin Legea 296. Imediat după ce l-au introdus, l-au modificat ușor ca să scape furnizorii și distribuitorii de gaze, fiindcă au prețuri reglementate și n-au cum să transfere profituri, iar tarifele lor, puse peste prețurile de achiziție, procentual sunt extrem de mici și atunci era absurd. După care s-au gândit să-l extindă la toate companiile, nu doar la cele sub plafonul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri, abrogând Articolul 18, alineatul 3 și mutându-l în articolul 46 din Codul Fiscal. Au preluat toate tâmpeniile din legea inițială și acum au dat ordonanță ca să modifice modificarea. Toate măsurile astea, luate fără consultări, după ureche, cel mai elocvent exemplu fiind impozitele pentru microîntreprinderi, n-au făcut decât să enerveze pe toată lumea.

Noi am făcut un studiu anul trecut cu inventarul modificărilor fiscale și impactul acestora. În acel studiu se va putea observa că în 2016 aveam 193 de firme plătitoare de impozit pe profit și în 2022 au mai rămas 111. Timp în care a crescut numărul de microîntreprinderi de la vreo 400.000 la vreo 900.000. S-au triplat încasările din impozitul pe micro, dar per total cu impozitul pe profit, au scăzut. Dacă democratizezi antreprenoriatul cu microîntreprinderile, te aștepți ca încasările din impozitul pe dividende să crească. N-a crescut deloc. De ce? Pentru că ANAF-ul nu și-a făcut treaba și a tolerat tot felul de achiziții în folos personal, pe firmă. Și suntem în același loc.

Toți va trebui să plătim dezmățul unora. Votul de duminică este între o aterizare dură și o aterizare mai ușoară. Pentru că o echipă Nicușor Dan - Ilie Bolojan e o garanție că va avea loc o restructurare ordonată. De partea cealaltă, negură, întuneric. Și în momentul în care se schimbă macazul, ce credem noi că se va întâmpla cu investitorii care au deja bani în România? Pleacă deja și vor pleca în continuare", a explicat Gabriel Biriș.

Cât despre cursul valutar, acesta a întărit, în ton cu alți economiști români precum Cristian Păun sau Radu Nechita, că BNR ar fi trebuit să lase cursul liber. „Dacă era în pixul meu, îl lăsam chiar dacă se ducea și până la 5,5 lei euro. Peste, interveneam. Trebuia lăsat că noi avem o stabilitate care înseamnă apreciere reală. Trebuia lăsat că se deprecieze măcar cu diferența dintre rata inflației în România și rata inflației în zona euro. 10% din rezerva valutară a Băncii Naționale s-a topit", a încheiat specialistul în fiscalitate.