Prețurile vor crește în 2021. Economiștii se tem de o inflație mai mare decât cea prognozată de BNR

Postat la: 14.06.2021 |

Prețurile vor crește în 2021. Economiștii se tem de o inflație mai mare decât cea prognozată de BNR

O inflație de 4,1%, cât a previzionat Banca Națională pentru acest an în raportul asupra inflației din mai 2021, ar fi o veste bună spun economiștii consultați de Europa Liberă. Aceștia se tem însă că un procent 5,5% este mai realist.

„În toată Uniunea Europeană teama este să nu se ajungă undeva la 3 sau poate 3,5%. SUA se tem să nu ajungă undeva la 6%. Noi la 4,1 ar fi ideal, dar cel mai probabil va fi 5 sau 5,5% pe finalul acestui an, acum depinde foarte mult de ce se va întâmpla până la finalul acestui an. Aceasta ar fi o prognoză mai realistă", a spus economistul Dragoș Cabat.

Prognoza BNR arată că vor fi creșteri de prețuri la toate produsele, de la produsele alimentare, până la cele pentru energie.

„Au crescut prețurile la alimente, la energie electrică prin această liberalizare, mai cresc prețurile la materiile prime, dar prețurile la produsele care se bazează pe acestea cresc și ele. Vor fi scumpiri cam pe tot", a mai spus Dragoș Cabat.

Pe de altă parte, datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna mai a acestui an, de la 3,2% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,70%, mărfurile alimentare cu 1,52%, iar serviciile cu 2,78%.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, explică de ce anul acesta vom avea creșteri de prețuri la alimente și la alte servicii și susține că aceste creșteri de prețuri au loc pe fondul unei perioade în care românii nu au consumat atât de mult.

„Noi venim după o perioadă în care consumul a stagnat, a scăzut ușor, și aici mă refer la perioada anului trecut de pandemie, caz în care prețurile în astfel de situație au ușoară tendință de stabilizare dacă nu chiar de ușoară scădere. Noi am avut o temperare a prețurilor în 2020, față de inflația din 2019 când a fost foarte mare, eram campionii inflației", a spus Cristian Păun.

Reîntoarcerea la consum, odată cu relaxările adoptate de autorități, face ca în 2021 să avem o situație complet diferită.

„Românii consumă inclusiv resursele pe care le-au pus deoparte în pandemie. Avem situația veniturilor care, cel puțin pe medie, nu s-a deteriorat semnificativ, dimpotrivă chiar am avut o creștere a venitului mediu brut, doar că acest venit mediu brut este format din foarte puține venituri salariale mari și foarte mute venituri salariale mici. Și aici trebuie văzut și ce s-a întâmplat cu venitul median care ține cont și de valoarea veniturilor, pentru că sunt vreo 3,7 milioane de contracte de muncă sub 2.700 de lei și 1,3 milioane cu salariul minim pe economie. Dinamica pe venitul mediu brut trebuie analizată mai atent. Faptul că nu au scăzut veniturile românilor, per ansamblu, înseamnă că ei rămân cu o intensitate de cel puțin la fel de mare ca cea din 2019", a spus Cristian Păun.

Economistul susține că unele scumpiri, de exemplu tot ce înseamnă parte de construcții, pot veni și din afara României, dar cele mai multe au drept cauză și lipsa unei producții interne.

„Noi avem, de exemplu, un deficit comercial pe zona de alimente și pe produse prelucrate din produsele agricole de bază. Aici am avea niște avantaje competitive, dar nu reușim să acoperim această zonă. În continuare importăm foarte multă carne de porc și exportăm foarte multe cereale. Avem această problemă că nu reușim să adăugăm valoare chiar și pentru lucruri unde am avea avantaje comparative și competitive. Și atunci presiunea pe prețuri este una constantă, adică este tot timpul acolo", a mai arătat Cristian Păun.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Prețurile vor crește în 2021. Economiștii se tem de o inflație mai mare decât cea prognozată de BNR

Postat la: 14.06.2021 |

0

O inflație de 4,1%, cât a previzionat Banca Națională pentru acest an în raportul asupra inflației din mai 2021, ar fi o veste bună spun economiștii consultați de Europa Liberă. Aceștia se tem însă că un procent 5,5% este mai realist.

„În toată Uniunea Europeană teama este să nu se ajungă undeva la 3 sau poate 3,5%. SUA se tem să nu ajungă undeva la 6%. Noi la 4,1 ar fi ideal, dar cel mai probabil va fi 5 sau 5,5% pe finalul acestui an, acum depinde foarte mult de ce se va întâmpla până la finalul acestui an. Aceasta ar fi o prognoză mai realistă", a spus economistul Dragoș Cabat.

Prognoza BNR arată că vor fi creșteri de prețuri la toate produsele, de la produsele alimentare, până la cele pentru energie.

„Au crescut prețurile la alimente, la energie electrică prin această liberalizare, mai cresc prețurile la materiile prime, dar prețurile la produsele care se bazează pe acestea cresc și ele. Vor fi scumpiri cam pe tot", a mai spus Dragoș Cabat.

Pe de altă parte, datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna mai a acestui an, de la 3,2% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,70%, mărfurile alimentare cu 1,52%, iar serviciile cu 2,78%.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, explică de ce anul acesta vom avea creșteri de prețuri la alimente și la alte servicii și susține că aceste creșteri de prețuri au loc pe fondul unei perioade în care românii nu au consumat atât de mult.

„Noi venim după o perioadă în care consumul a stagnat, a scăzut ușor, și aici mă refer la perioada anului trecut de pandemie, caz în care prețurile în astfel de situație au ușoară tendință de stabilizare dacă nu chiar de ușoară scădere. Noi am avut o temperare a prețurilor în 2020, față de inflația din 2019 când a fost foarte mare, eram campionii inflației", a spus Cristian Păun.

Reîntoarcerea la consum, odată cu relaxările adoptate de autorități, face ca în 2021 să avem o situație complet diferită.

„Românii consumă inclusiv resursele pe care le-au pus deoparte în pandemie. Avem situația veniturilor care, cel puțin pe medie, nu s-a deteriorat semnificativ, dimpotrivă chiar am avut o creștere a venitului mediu brut, doar că acest venit mediu brut este format din foarte puține venituri salariale mari și foarte mute venituri salariale mici. Și aici trebuie văzut și ce s-a întâmplat cu venitul median care ține cont și de valoarea veniturilor, pentru că sunt vreo 3,7 milioane de contracte de muncă sub 2.700 de lei și 1,3 milioane cu salariul minim pe economie. Dinamica pe venitul mediu brut trebuie analizată mai atent. Faptul că nu au scăzut veniturile românilor, per ansamblu, înseamnă că ei rămân cu o intensitate de cel puțin la fel de mare ca cea din 2019", a spus Cristian Păun.

Economistul susține că unele scumpiri, de exemplu tot ce înseamnă parte de construcții, pot veni și din afara României, dar cele mai multe au drept cauză și lipsa unei producții interne.

„Noi avem, de exemplu, un deficit comercial pe zona de alimente și pe produse prelucrate din produsele agricole de bază. Aici am avea niște avantaje competitive, dar nu reușim să acoperim această zonă. În continuare importăm foarte multă carne de porc și exportăm foarte multe cereale. Avem această problemă că nu reușim să adăugăm valoare chiar și pentru lucruri unde am avea avantaje comparative și competitive. Și atunci presiunea pe prețuri este una constantă, adică este tot timpul acolo", a mai arătat Cristian Păun.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE