Renate Weber pe val, Guvernul în corzi: ÎCCJ a anulat o Hotărâre a grupului Arafat

Postat la: 10.06.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri anularea Hotărârii nr. 9 a Comitetului Naţional al Situațiilor de Urgență (CNSU), dată în februarie, prin care persoanele care soseau din țările de risc epidemiologic ridicat intrau în carantină pe o perioadă de 10 zile chiar dacă prezentau un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2.

ÎCCJ a dat verdictul pentru că CNSU nu a putut dovedi cu acte conforme că Hotărîrea era legală sau, măcar, reală. Adică exact ce semnalase recent Avocatul Poporului, dar negase vehement premierul Florin Cîțu, scrie Inpolitics.

Decizia de miercuri a ÎCCJ e publicată în revista QMagazine:

"Admite cererea formulată de reclamanta RADU ELENA, în contradictoriu cu pârâtul COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ. Anulează Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 9/2021. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi 9 iunie 2021. Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, în 24 de ore de la pronunțare."

Avocata Elena Radu, autoarea plîngerii în instanță, a relatat pentru QMagazine povestea confruntării sale din instanță cu CNSU:

„Hotărârea nr. 9 se referă la carantinarea persoanelor fizice. Eu mă deplasez des în străinătate, dar la un moment dat am fost obligată, în temeiul acestei hotărâri, să intru în carantină, deși prezentasem rezultatul negativ al unui test PCR. Atunci am decis să atac această hotărâre ca inexistentă prin prisma nepublicării în Monitorul Oficial. Am fost convinsă că nu e opozabilă pentru că avea un articol care stipula că se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.
Cei de la DSU au făcut cerere de intervenție accesorie în favoarea CNSU. Se invocase și lipsa de obiect pentru că se emisese Hotărârea nr. 28 care abroga Hotărârea nr. 9, dar care conținea cam aceleași prevederi.
Au depus acea Hotărâre 28 în word, deci nu era semnată de nimeni. Din dosarul administrativ nu au depus niciun act din care să rezulte procedura de adoptare a acelei hotărâri. Am atacat. Am arătat în recurs că instanța de fond a ținut cont de niște înscrisuri, fără ca acestea să fie înscrisuri în sensul codului de procedură civilă. Cei de la DSU au trimis o listă cu persoanele care ar fi participat la ședința on-line, dar nu au atașat și conținutul textului deciziei.
În toată această perioadă noi am avut parte de hotărârile CNSU doar pe niște site-uri. Altundeva, cum ar fi în Monitorul Oficial, nu le puteai găsi pentru că nu erau publicate. Asta, în condițiile în care dispozițiile acestor hotărâri erau aplicabile tuturor. Erau doar niște texte pe acele site-uri, care purtau titlul de Hotărâre. Fără semnătură, fără nimic!", a explicat avocata.

Impactul acestei decizii a Înaltei Curți este acela că persoanele care au avut de suferit din cauza Hotărârii nr.9 a CNSU se vor putea îndrepta împotriva statului român, mai scrie publicația. Amintim că la sfârșitul lunii martie, Avocatul Poporului, Renate Weber, s-a autosesizat în legătură cu restricțiile adoptate în acest an de CNSU. Deşi conform legii, publicarea în Monitorul Oficial a actelor normative este obligatorie, hotărârile adoptate de CNSU de la începutul anului şi până în prezent, având ca obiect fie starea de alertă, fie măsurile luate pe durata acesteia, nu au respectat regimul publicităţii actului normativ.

Situația semnalată de Avocatul Poporului era nepublicarea în Monitorul Oficial a 20 de hotărâri adoptate de CNSU de la începutul anului 2021. Decizia de azi a ÎCCJ este o mare victorie, indirect, pentru Avocatul Poporului, dar și o lovitură de proporții pentru regimul de la putere, gestionarul pandemiei. O victorie care deschide drum pentru nenumărate contestații similare în justiție și care demonstrează că magistrații României nu sunt de acord să acopere ilegalitățile comise de guvernanți în ultimul an.