• Tweet

Europarlamentarul si vicepresedintele PNL Rareș Bogdan trage un semnal de alarmă despre o manoperă cu miros mafiot referitoare la scandalul creat de ORDA in privinta artistilor plastici si galeriilor de arta.

„Sper din suflet că bunii mei colegi vor interveni pentru a opri ceva care pare o tentativă de asasinat cultural. Unora le miroase a încercare de legalizare a mafiei, dar vă întreb și pe voi ce credeți. Am citit că VISARTA, societate de drept privat, vrea monopol pe colectarea drepturilor de autor din domeniul artelor vizuale și (fiți atenți aici) taxe între 70 și 100 de lei orice comunicare publică privind pentru expunerea operelor de artă. Adică: dacă eu conduc un muzeu public, sau am o uniune de creație, și fac un afiș prin care anunț că organizez o expoziție, un târg, un festival de artă, proiecții de artă digitală, spectacole de lumini, trebuie să achit acestei societăți o taxă pentru fiecare obiect expus, în funcție de numărul de zile. Sau: dacă doresc să particip la un showroom cu schițele unui pictor, arhitect, artist digital, nu pot fără autorizație de la aceeași VISARTA. Poftim??

Dacă primarul general anunță că vrea să facă o expoziție cu schițele arhitecților interbelici, să zicem, nu poate decât dacă obține această autorizație și achită taxe. Încă o cireașă: se propun penalități dacă taxele nu sunt plătite la timp. Înțeleg că ORDA a emis o Decizie de constituire a unei comisii de negociere, dar nu este parte din această procedură. Să vedem ce iese de aici... Eu mă opun cu vehemență taxării artei și voi reacționa prin toate mijloacele.", afirma Rares Bogdan.

Poziția lui Pavel Șușară, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România, preluată din newsweek.ro: "Nu a știut nimeni, niciun operator cultural sau de pe piața de artă despre o astfel de inițiativă, iar dacă ar fi fost distribuită măcar în presă, ca posibil document legal, cu siguranță nu ar fi luat-o nimeni în seamă, pentru că este un document demn de Ilf și Petrov, o construcție absurdă, o formă de abuz instituțional de factură totalitară, fără nicio legătură cu fenomenul artistic real. Evident că nu ne-a consultat nimeni, iar când am văzut prima oară acest text, reacția a fost de fake, de întâlnire cu o logică degradată".

Inițiativa societății Visarta de a taxa aproape toți organizatorii de evenimente culturale a provoacă reacții din partea artiștilor, reprezentanților pieței de artă și nu numai. Informația conform căreia Visarta propune taxe între 70 și 100 de lei/operă expusă și avize pentru toți cei care doresc să organizeze o expoziție, un târg, un festival, un spectacol, sau alte manifestări culturale de acest gen, a avut reacții puternice în mediul online.

VISARTA ar urma să primească de la galeriile de artă, sălile de expoziții, licitațiile publice și muzeele private o taxă de 60-85 lei/operă, în functie de perioda de timp pentru care solicită respectiva operă pentru expunere, iar organizatorii târgurilor, festivalurilor de artă, spectacolelor, proiecțiile publice ale operelor de artă ar trebuie să plătească VISARTA o remunerație de 75-100 lei/operă, în funcție de durata de utilizare și numărul lucrărilor expuse. Taxe pentru care societatea nu depune nici un efort, doar colectează și calculează penalități în cazul în care acestea nu vor fi plătite la timp.

Pe pagina de Facebook VISARTA a apărut, ieri, următorul mesaj:

"Azi a apărut acest articol. O simplă căutare pe site-ul societății le-ar fi arătat transparent veniturile/cheltuielile/număr de angajați/adunări generale etc. VISARTA are 2 angajați permanenți. Printre alte dezinformări pe care le găsiți citind acest articol, iată ce s-a scris:????,, Potrivit situației privind drepturile salariale, plățile aferente lunii ianuarie 2020, salariul de bază brut al directorului general a fost de 15.329 lei, iar cel al directorului general adjunct, de 14.560 lei. Ceilalți 23 de angajați au primit un salariu brut lunar cuprins între 10.498 lei și 3.757 lei, în funcție de specificul activității."

Cei care au comentat au remarcat că principala problemă a celor de la VISARTA era legată de propriile salarii, nu de metodologia prin care vor să taxeze operele de artă. Ulterior, comentariile critice au fost șterse.

Prin metodologia propusă de VISARTA nu se solicită organizatorilor de evenimente culturale să precizeze ce opere expun, cui aparțin, așa cum ar fi normal dacă ar fi o colectare transparentă, exclusiv pentru artiștii membri și pentru cei care au acordat mandate de colectare societății VISARTA, spune avocatul Florin Roșu de la Qlawyers.

"Astfel încât, în cazul în care metodologia va fi aprobată în forma propusă, VISARTA nu ar fi obligată să distribuie suma strânsă către artistul mandant, deoarece nu a adunat acea sumă pentru artistul mandant, ci pentru o cantitate de opere de artă, indiferent de autorul acestora. Este o precizare ocolită atât de metodologia propusă de VISARTA, cât și de răspunsul transmis de ORDA la solicitarea Newsweek, care oferă astfel tacit societății VISARTA posibilitatea de a colecta incorect aceste taxe pentru un număr de lucrări expuse, nu pentru anumiți artiști, așa cum remarcă și câțiva dintre principalii reprezentanți ai acestor industrii culturale", explică avocatul Florin Roșu.

"România este membră a UE și este obligată să respecte legislația europeană în toate componentele ei. În acest sens, cred eu, s-ar cuveni prezentarea experientei și legislația țărilor civilizate din jurul nostru care aplică aceste reguli de sute de ani. Dacă s-ar fi făcut lucru acesta, s-ar fi aflat cu siguranță informatii în plus cu privire la acest,,bir" aplicat dreptului de folosire al operei de artă. Ca om de muzeu, spun că această taxă, care va fi transferată vizitatorului, în prețul biletului, va îngreuna accesul publicului în instituțiile muzeale, în condițiile în care se constată că, în ultimul timp, interesul față de cultura autentica este din ce în ce mai scăzut", spune Gheorghe Dican, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Gheorghe Dican: "Exista o lege a muzeelor și Constituția României care, la articolul 33, garantează accesul la cultură. Sunt convins că Rețeaua Națională a Muzeelor din România va reacționa pentru ca această intenție, dacă se va materializa, să fie în concordanță cu legislația României și practicile UE. În ceea ce privește expunerea, și chiar valorificarea artei contemporane, dacă se vor pune taxe suplimentare pe care expozanții trebuie să le suporte, în condițiile în care artiștii trec printr-o perioadă extrem de grea, subliniez faptul ca UAPR, ca reprezentant legal al artiștilor profesioniști din România, va apăra interesele lor și va reacționa pe măsură. (...) Este un moment prost ales de inițiatori, dar oricum, înainte de toate, era nevoie de un dialog serios cu toți actorii implicați în acest proces. (...) Eu mi-am exprimat un punct de vedere personal care nu angajează UAP-ul...În funcție de evoluția evenimentelor, va trebui ca Uniunea Artiștilor Plastici din România să emita un punct de vedere oficial. Deocamdată, așteptăm lamuriri de la VISARTA și ORDA."

Mihai Covaci, președinte al Asociației Comercianților de Obiecte de Artă din România (ACOAR) este de părere că "nu este necesar un oficiu de cenzură a expozițiilor de artă, nici de plata unei taxe consistente pentru expunerea unei lucrări de artă a unui artist contemporan".

Mihai Covaci: "Ar fi Legea patrimoniului național cultural, pentru cazul expunerii de artă de patrimoniu; nu exista o lege cu privire la organizarea unor expoziții de arta contemporana - si, sincer, nu vedem de ce ar exista. Această pretenție de a autoriza expozițiile de artă contemporană cu 5 zile înainte de expoziție, printr-un aviz pe care să îl solicităm unei asociații private, este prima încercare de reglementare a domeniului, cel puțin după anii sovietici, când, într-adevăr, exista o reglementare și sancțiuni cu privire la ce am fi avut voie să expunem ca și artă. (...) Credem că singura soluție constructivă este dialogul social, să înțelegem cauza acestei inițiative și să căutăm împreună alte soluții pentru acoperirea acelei emoții. Este uluitor să trebuiască să completezi un formular de intenții de expoziție în secolul XX și să plătești dreptul de a organiza o expoziție de artă."

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) spune, într-un punct de vedere trimis la solicitarea Newsweek Romînia: "In conformitate cu art. 146 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, republicată, dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual, poate face obiectul gestiunii colective". Așadar, nu există o obligativitate, conform ORDA, care mai adauga:

"În cazul drepturilor gestionate colectiv, cuantumul remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi se stabilește prin metodologii, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 163 - 165 din Legea nr. 8/1996, republicată.

Metodologiile se negociază între organismele de gestiune colectivă și utilizatori, inițiativa procedurii de negociere putând aparține organismelor de gestiune colective, utilizatorilor sau structurilor asociative ale utilizatorilor prevăzuți la art. 163 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 8/1996, republicată. Inițiatorul metodologiei depune la O.R.D.A o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, metodologia propusă a fi negociată, precum și dovadă notificării acestora în vederea negocierii.

VISARTA a depus la ORDA, în condițiile art. 163 alin.(1) din Legea nr. 8/1996, republicată, o cerere de inițiere a procedurii de negociere a Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală, propunerea metodologiei, însoțită de lista părților propuse pentru negociere, elementele de identificare ale acestora și dovadă notificării acestora în vederea negocierii, după cum urmează:
A) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor, la nivel naţional:
- Uniunea Artiştilor Plastici din România
- Asociaţia Artiştilor Fotografi din România
- Uniunea Arhitecţilor din România
- Societatea Colecţionarilor de Artă din România
- Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
B) Utilizatori majori:
- ARCUB
- Centrul Cultural EXPOARTE
- Muzeul Naţional de Artă al României
C) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor la nivel local sau, în lipsa acestora, a reprezentanţilor a 2 utilizatori locali notificaţi de organismele de gestiune colectivă:
- Institutul de Cercetări Eco-muzeale Gavrilă Simion Tulcea
- Muzeul Brăilei „Carol I".

O.R.D.A nu are atribuții de control asupra legalității și echității dispozițiilor din propunerea de metodologie, acestea urmând a face obiectul negocierii dintre părți, iar ulterior, în caz de neînțelegere, vor putea fi lămurite fie în faza de mediere, fie în fața instanțelor de judecată. Singură atribuție a O.R.D.A. prevăzută de lege, în această faza administrativă, este emiterea deciziei de constituire a comisiei de negociere în condițiile art. 163 din Legea nr.8/1996, decizie ce se publică în Monitorul Oficial al României.

În exercitarea atribuțiilor legale, O.R.D.A a emis Decizia nr. 130/2020, stabilind comisia de negociere cu respectarea dispozițiilor art. 163 din Legea nr. 8/1996, republicată. Decizia O.R.D.A de desemnare a comisiei de negociere poate fi atacată conform legii contenciosului administrativ, de către orice persoană care justifică un drept sau un interes încălcat. O.R.D.A nu este parte în negocieri și nu poate interveni în negocierea dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori.

Precizăm că metodologia propusă de VISARTA nu creează taxe, ci propune negocierea unei remunerații de plată către autorii - membri VISARTA, în limita repertoriului gestionat de VISARTA, în schimbul autorizării utilizării operelor acestor autori, în modalitățile indicate în propunerea de metodologie, modalități care se circumscriu dispozițiilor art. 146 din Legea nr. 8/1996, republicată, pe deplin aplicabile. În eventualitatea stabilirii unei forme finale a acestei metodologii, VISARTA are obligația legală și statutară să repartizeze remunerațiile colectate către autorii-membri săi, cu respectarea legii și statutului, neputând reține un comision mai mare de 15% din sumele repartizate individual. Organizarea și funcționarea organismelor de gestiune colectivă este sub control O.R.D.A.", se arată în punctul de vedere al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor."