• Tweet

Jack Barsky, unul dintre cei mai cunoscuţi foşti spioni KGB, stabilit în SUA de peste patru decenii, a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul", în care a vorbit despre autocraţia lui Vladimir Putin, despre starea de sănătate a liderului de la Kremlin şi despre actualii spioni ruşi comparativ cu cei din timpul Războiului Rece.

Născut în fosta RDG în 1949 cu numele Albrecht Dittrich, Jack Barsky a fost agent infiltrat al KGB în SUA în perioada 1978-1988. Expus după Războiul Rece, Barsky a devenit o sursă importantă pentru agenţiile de contrainformaţii din America şi i s-a permis să rămână în SUA. În 1969, în timp ce era student la Universitatea din Jena, acestuia i s-a oferit un post la Stasi. În 1970, a fost trimis în Berlinul de Est pentru mai multe săptămâni de pregătire pentru KGB. Pregătirea a continuat în anii următori, iar în 1975 a fost trimis în Uniunea Sovietică, unde s-a mai pregătit încă doi ani. În 1978, a fost trimis în SUA ca agent infiltrat. Numele Jack Barsky a fost luat de la un copil care decedase în 1955, nume pe care agenţii KGB l-au găsit într-un cimitir evreiesc din Maryland.

Dittrich a închiriat un apartament la New York şi şi-a asumat identitatea lui Jack Barsky. Primise instrucţiuni să îşi folosească certificatul de naştere pentru a obţine un paşaport, însă birocraţia s-a dovedit mai dificilă decât anticipase KGB. Şi-a confirmat noua identitate după ce a obţinut mai întâi un card de membru la Muzeul American de Istorie Naturală, urmat de un permis de bibliotecă, un permis de conducere şi în cele din urmă un card de asigurări sociale. Jack Barsky a urmat în S.U.A. Cursurile Universităţii Baruch, studiind programarea pe calculator.

Printre misiunile sale s-au numărat localizarea lui Nikolai Khokhlov, un fost ofiţer KGB care fugise în California şi a unui spion KGB din Canada. În 1984, Jack Barsky a început să lucreze pentru MetLife. În 1988, în timp ce Jack Barsky se afla în Queens, KGB a crezut că identitatea sa a fost descoperită. Sovieticii i-au cerut să se întoarcă în URSS, însă a refuzat, minţindu-i că are HIV.

FBI l-a localizat pe Barsky în 1994 şi i-a aflat adevărata identitate în 1997. Descoperit, acesta a acceptat să colaboreze cu FBI şi NSA. În 2014, Jack Barsky a obţinut cetăţenia americană, iar în 2017 şi-a lansat autobiografia, intitulată „Deep Undercover: My Secret Life and Tangled Allegiances as a KGB Spy in America".

Ar putea fi Republica Moldova următoarea ţintă a Rusiei? Dar România, care este vecină atât cu Ucraina, cât şi cu Moldova?

În opinia mea, atât timp cât Putin este ocupat cu Ucraina, nu cred că va invada şi alte ţări. Cu toate astea, Republica Moldova este o ţară mică şi fără putere care încă ar putea fi vulnerabilă, în special din cauza existenţei Transnistriei, condusă de către naţionalişti ruşi. Şi, după cum ştiţi, una dintre temele principale ale discursurilor lui Putin este aceea că vrea să elibereze ruşii oprimaţi din teritoriile ţărilor vecine.

România este o altă poveste. Ţara dumneavoastră este parte a NATO şi până acum nu am văzut vreo dovadă că Putin ar fi înnebunit. Un Putin raţional ştie că dacă va invada NATO, iar România este membră NATO, va muri, iar Putin nu este sinucigaş.

Întrebarea dumneavoastră m-a făcut să îmi aduc aminte că prin anii 1970 am făcut autostopul prin România cu un prieten în drumul nostru spre Bulgaria. Îmi aduc aminte că zona rurală din România era incredibil de săracă. Ştiu că ţara dumneavoastră a făcut multe progrese după înlăturarea lui Ceauşescu. Mi-aş dori să vizitez din nou România.

Sunt similitudini între Vladimir Putin şi Stalin?

Sigur sunt similitudini, în cazul ambilor se poate vorbi de exercitarea puterii absolute în ceea ce a fost URSS şi este acum Rusia. Însă similitudinile se opresc aici. Stalin a folosit marxism-leninismul ca ideologie. Putin a fost crescut în această ideologie, însă a înlocuit-o cu un naţionalism rus foarte mitic, foarte istoric. Stalin a folosit teroarea extremă pentru a se menţine la putere. A trimis milioane de oameni în Gulag şi a ucis alte câteva milioane dintre locuitorii ţării sale. Putin este mult mai deştept decât Stalin. Vladimir Putin este un propagandist impecabil şi un excelent jucător. Drept urmare, Putin şi-a eliminat doar câţiva dintre adversarii săi periculoşi şi a trimis mult mai puţini ruşi în închisoare comparativ cu Stalin.

Sunt oficiali, inclusiv fostul ofiţer KGB Boris Karpichkov, care consideră că sunt probleme serioase privind starea de sănătate a lui Vladimir Putin. Care este opinia dumneavoastră pe această temă?

Sunt doar speculaţii. Arătaţi-mi dovezi că Putin nu se simte bine! Dacă e ceva ce Putin vrea să ţină secret, acel lucru este o slăbiciune, iar o boală este în mod evident o slăbiciune. Şi vă garantez că dacă vreunul dintre doctorii lui Putin va scăpa vreo informaţie despre starea de sănătate a acestuia, acel doctor va muri. Punct.

„KGB îşi proteja foarte mult agenţii, lui Putin nu îi pasă de agenţii săi"

Cum aţi descrie actualii spioni ruşi comparativ cu spionii KGB care activau în timpul Războiului Rece?

Sunt două diferenţe majore. Prima ar fi aceea că agenţii KGB erau mult mai bine antrenaţi decât actualii spioni ruşi. Iar această diferenţă este argumentată logic prin faptul că Rusia nu are resursele pe care le avea URSS. Până la urmă, URSS era o superputere, în timp ce Rusia este pe locul 12 în lume în ceea ce priveşte PIB-ul.

Vă voi vorbi şi despre a doua diferenţă între spionii ruşi şi cei de la KGB. Având în vedere limitările pe care Rusia le are, încearcă să le compenseze prin volum. Trăim într-o lume mult diferită faţă de lumea Războiului Rece. Sunt mult mai multe interacţiuni între Rusia şi Statele Unite. Oamenii de afaceri călătoresc, tot aşa fac studenţii şi artiştii. Rusia este un stat extrem de bine controlat, unde guvernul ştie unde călătoreşte fiecare persoană. Iar serviciile de informaţii ruseşti cer acelor călători să ajute patria-mamă făcând puţin spionaj. Iar aceste persoane nu primesc aproape deloc pregătire (Maria Butina a folosit social-media pentru a comunica cu Moscova), însă din cauza naivităţii americanilor pot avea succes într-o oarecare măsură.

Şi ar mai fi o diferenţă între vechiul KGB şi regimul lui Putin. KGB îşi proteja foarte mult agenţii, în timp ce lui Putin nu îi pasă de agenţii săi. De fapt, pe Putin nu îl interesează dacă unii dintre spionii săi sunt prinşi, pentru că asta îi poate speria pe americani şi să îi facă să creadă că ar putea fi şi mulţi alţi spioni. Şi chiar sunt.

Aţi declarat la un moment dat că „dintr-un membru al celei mai puternice organizaţii şi cu o viaţă bună în Germania de Est, Vladimir Putin a ajuns complet neajutorat. Iar asta l-a motivat să reconstruiască, nu neapărat Uniunea Sovietică, ci o Rusie mai mare. Asta este ţinta lui". Cum a reuşit Vladimir Putin să se reconstruiască?

Oleg Kalugin, care la începuturile carierei lui Putin a fost şeful lui, mi-a spus la un moment dat că Vladimir Putin este un excelent organizator. Având în vedere ascensiunea sa rapidă la putere, Vladimir Putin a fost şi un excelent organizator de reţele şi conexiuni. După dizolvarea KGB, mulţi foşti ofiţeri KGB au ajuns oligarhi şi politicieni. Această reţea a lui l-a adus pe Putin la putere, iar abilităţile sale manageriale (a curăţat dezordinea teribilă pe care o lăsase Elţîn) l-au menţinut la Kremlin.

Cum l-aţi descrie pe fostul dumneavoastră coleg Vladimir Putin?

Narcisist, crede că a fost chemat de o putere superioară pentru a restaura măreţia Rusiei, unul dintre cei mai buni politicieni din istorie şi rău până în măduva oaselor.

(preluare după adevarul.ro)