Lupta cu umbra lui Nicolae Ceaușescu

Postat la: 21.06.2024 |

Lupta cu umbra lui Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu e pe primul loc în preferințele românilor. Este considerat cel mai bun președinte al României de către 40% dintre români, conform sondajelor efectuate de două institute de cercetare a opiniei publice.

În contrapartidă există o foarte activă campanie de propagandă pentru discreditarea lui Ceaușescu si a regimului său, la 35 de ani de la moartea sa, ceea ce pare oarecum ciudat. Spre comparație, după 35 ani de la preluarea puterii, comuniștii nu simțeau nevoia unor campanii de propagandă împotriva lui Ion Antonescu, care chiar fusese reabilitat prin romanul "Delirul" de Marin Preda apărut în 1975, sau împotriva regelui Mihai, deși regele era în viață și era și mai tânăr cu trei ani decât Ceaușescu și teoretic ar fi fost periculos.

De fapt cercurile care promovează propaganda împotriva lui Ceaușescu nu cu el sau cu fantoma lui se luptă, ci cu unele tendințe din societate care s-ar putea coagula într-un vector politic. Conform INSCOP 65% dintre români ar vota un partid naționalist care ar susține valorile traditionale, iar 40% dintre alegătorii ipoteticului partid naționalist l-ar vota și dacă partidul ar lua măsuri care ar determina ieșirea României din UE. Propaganda "anticeaușistă" de fapt combate naționalismul și suveranismul, iar cel mai cunoscut reper de către români în această privință este Ceaușescu. De aceea a redevenit țintă după 35 ani de la moarte.

De exemplu, circulă pe Facebook numeroase fotografii de dinainte de 1989 cu cozi la alimente cu sau pasageri agățați în exteriorul unor mijloace de transport aglomerate, cu explicații foto ironice la adresa suveranismului și nu a comunismului, gen "Pe vremea când nu eram sclavii Europei". Tot pe Facebook mai circulă în facsimil cartele de alimente. Un mare "of" al propagandiștilor este industrializarea făcută sub regimul Ceaușescu, precum și reversul acestei acesteia, adică dezindustrializarea începută după 1990 și care continuă și în prezent.

Inevitabil, industrializarea României este descrisă ca "forțată", de parcă în vreo țară din lume industrializarea a fost spontană, naturală și firească. Prima revoluție industrială a lumii, cea din Anglia, a fost un adevărat genocid care a expulzat milioane de englezi în colonii, în timp ce copiii de 10 ani munceau în mine. Tot în România, Uzinele "Malaxa" aveau 99% dintre contracte cu statul.

Despre industrie se mai spune că era depășită, ineficientă și producea "pe stoc", adică era "mormanul de fiare vechi" cum spunea Petre Roman, care îi pusese gând rău de când venise la putere, în 1990. Acestea sunt niște exagerări. De fapt industria moștenită de la Ceaușescu nu a dispărut din motivele de mai sus, ci din cauza jafului și a politicilor economice greșite.
Ce-ați făcut cu Arpechim?

Fapt este că în România au fost desființate 5 milioane locuri de muncă si ca atare 5 milioane români rămași fără mijloace de trai au luat calea pribegiei. Vă dau un singur exemplu, distrugerea Petrochimiei din Pitești de către OMV Petrom, cu aprobarea statului român. Ar costa 2,5 miliarde dolari să facem alta la fel. Austriecii au explicat că Arpechim nu avea ieșire la mare. Dar nici rafinăria Schwechat de lângă Viena nu are ieșire la mare. De ce nu au demolat-o pe aceasta?
Alba-neagra "experților" cu PIB-ul României

Propaganda în domeniul economic nu se duce doar la nivelul gândirii schematice și "memelor" de Facebook, ci și la nivel de experți. Aceștia susțin că România s-ar fi reindustrializat în ultimii ani, pentru că industria ar avea aceeași pondere în PIB ca pe vremea lui Ceaușescu. Acești experți uită că în prezent industria înseamnă produse ieftine cu grad redus de tehnologie, gen confecții, tricotaje sau componente auto cum ar fi cablaje, huse de volan șamd, iar oțelul, carburanții, îngrășămintele sau energia electrică sunt produse de unități moștenite tot de la Ceaușescu. Autoturismele Ford si Renault sunt produse în fabricile de la Craiova si Mioveni construite de regimul Ceaușescu.

Experții uită că România producea înainte avioane cu reacție, diamante sintetice sau petroliere de mare tonaj, precum și diferite produse ale industriilor constructoare de mașini, chimice, electronice si electrotehnice. Pe vremea lui Ceausescu produceam 14 milioane tone de oțel anual, iar acum numai 2 milioane si pentru necesitățile industriei si construcțiilor importăm oțel din China.

Alți experți adună mere cu pere explicând că PIB-ul din 1989 este de câteva ori mai mic decât PIB-ul din 2024 uitând să aplice inflația la dolar si uitând să arate pe ce loc era România in topul mondial dupa PIB in 1989 si pe ce loc este acum. Experții nu vor să știe nici că atunci o parte din PIB era folosită atunci pentru dezvoltare, in timp ce in prezent este exportată de corporațiile care fac "optimizare fiscală" pentru a nu înregistra profituri în România. Nu e despre Ceaușescu ci despre buna guvernare Acest text nu este o dezbatere despre regimul Ceaușescu și cu atât mai puțin o tentativă de reabilitare a sa. Am scris din capul locului că descriu o importantă confruntare social-politică din zilele noastre, nu din "Epoca de Aur".

Puternicii care se tem de resurecția naționalismului și suveranismului în România ar trebui mai degrabă să acționeze în interesul poporului român în relația cu state, companii și organizații străine, să se asigure că bogățiile naturale ale țării sunt exploatate în interesul românilor, să apere producătorii români, să creeze locuri de muncă inclusiv prin reindustrializarea țării și mai ales să nu mai fure banii românilor. E simplu! Propaganda, marketingul politic, ingineriile sociale nu pot înlocui buna guvernare, degeaba și-au găsit ei de lucru să se lupte cu fantoma lui Ceaușescu, ca simbol al suveranismului. Românii nu sunt proști. Ei știu că vrăjeala nu ține de foame.

George Scarlat

loading...
PUTETI CITI SI...

Lupta cu umbra lui Nicolae Ceaușescu

Postat la: 21.06.2024 |

0

Nicolae Ceaușescu e pe primul loc în preferințele românilor. Este considerat cel mai bun președinte al României de către 40% dintre români, conform sondajelor efectuate de două institute de cercetare a opiniei publice.

În contrapartidă există o foarte activă campanie de propagandă pentru discreditarea lui Ceaușescu si a regimului său, la 35 de ani de la moartea sa, ceea ce pare oarecum ciudat. Spre comparație, după 35 ani de la preluarea puterii, comuniștii nu simțeau nevoia unor campanii de propagandă împotriva lui Ion Antonescu, care chiar fusese reabilitat prin romanul "Delirul" de Marin Preda apărut în 1975, sau împotriva regelui Mihai, deși regele era în viață și era și mai tânăr cu trei ani decât Ceaușescu și teoretic ar fi fost periculos.

De fapt cercurile care promovează propaganda împotriva lui Ceaușescu nu cu el sau cu fantoma lui se luptă, ci cu unele tendințe din societate care s-ar putea coagula într-un vector politic. Conform INSCOP 65% dintre români ar vota un partid naționalist care ar susține valorile traditionale, iar 40% dintre alegătorii ipoteticului partid naționalist l-ar vota și dacă partidul ar lua măsuri care ar determina ieșirea României din UE. Propaganda "anticeaușistă" de fapt combate naționalismul și suveranismul, iar cel mai cunoscut reper de către români în această privință este Ceaușescu. De aceea a redevenit țintă după 35 ani de la moarte.

De exemplu, circulă pe Facebook numeroase fotografii de dinainte de 1989 cu cozi la alimente cu sau pasageri agățați în exteriorul unor mijloace de transport aglomerate, cu explicații foto ironice la adresa suveranismului și nu a comunismului, gen "Pe vremea când nu eram sclavii Europei". Tot pe Facebook mai circulă în facsimil cartele de alimente. Un mare "of" al propagandiștilor este industrializarea făcută sub regimul Ceaușescu, precum și reversul acestei acesteia, adică dezindustrializarea începută după 1990 și care continuă și în prezent.

Inevitabil, industrializarea României este descrisă ca "forțată", de parcă în vreo țară din lume industrializarea a fost spontană, naturală și firească. Prima revoluție industrială a lumii, cea din Anglia, a fost un adevărat genocid care a expulzat milioane de englezi în colonii, în timp ce copiii de 10 ani munceau în mine. Tot în România, Uzinele "Malaxa" aveau 99% dintre contracte cu statul.

Despre industrie se mai spune că era depășită, ineficientă și producea "pe stoc", adică era "mormanul de fiare vechi" cum spunea Petre Roman, care îi pusese gând rău de când venise la putere, în 1990. Acestea sunt niște exagerări. De fapt industria moștenită de la Ceaușescu nu a dispărut din motivele de mai sus, ci din cauza jafului și a politicilor economice greșite.
Ce-ați făcut cu Arpechim?

Fapt este că în România au fost desființate 5 milioane locuri de muncă si ca atare 5 milioane români rămași fără mijloace de trai au luat calea pribegiei. Vă dau un singur exemplu, distrugerea Petrochimiei din Pitești de către OMV Petrom, cu aprobarea statului român. Ar costa 2,5 miliarde dolari să facem alta la fel. Austriecii au explicat că Arpechim nu avea ieșire la mare. Dar nici rafinăria Schwechat de lângă Viena nu are ieșire la mare. De ce nu au demolat-o pe aceasta?
Alba-neagra "experților" cu PIB-ul României

Propaganda în domeniul economic nu se duce doar la nivelul gândirii schematice și "memelor" de Facebook, ci și la nivel de experți. Aceștia susțin că România s-ar fi reindustrializat în ultimii ani, pentru că industria ar avea aceeași pondere în PIB ca pe vremea lui Ceaușescu. Acești experți uită că în prezent industria înseamnă produse ieftine cu grad redus de tehnologie, gen confecții, tricotaje sau componente auto cum ar fi cablaje, huse de volan șamd, iar oțelul, carburanții, îngrășămintele sau energia electrică sunt produse de unități moștenite tot de la Ceaușescu. Autoturismele Ford si Renault sunt produse în fabricile de la Craiova si Mioveni construite de regimul Ceaușescu.

Experții uită că România producea înainte avioane cu reacție, diamante sintetice sau petroliere de mare tonaj, precum și diferite produse ale industriilor constructoare de mașini, chimice, electronice si electrotehnice. Pe vremea lui Ceausescu produceam 14 milioane tone de oțel anual, iar acum numai 2 milioane si pentru necesitățile industriei si construcțiilor importăm oțel din China.

Alți experți adună mere cu pere explicând că PIB-ul din 1989 este de câteva ori mai mic decât PIB-ul din 2024 uitând să aplice inflația la dolar si uitând să arate pe ce loc era România in topul mondial dupa PIB in 1989 si pe ce loc este acum. Experții nu vor să știe nici că atunci o parte din PIB era folosită atunci pentru dezvoltare, in timp ce in prezent este exportată de corporațiile care fac "optimizare fiscală" pentru a nu înregistra profituri în România. Nu e despre Ceaușescu ci despre buna guvernare Acest text nu este o dezbatere despre regimul Ceaușescu și cu atât mai puțin o tentativă de reabilitare a sa. Am scris din capul locului că descriu o importantă confruntare social-politică din zilele noastre, nu din "Epoca de Aur".

Puternicii care se tem de resurecția naționalismului și suveranismului în România ar trebui mai degrabă să acționeze în interesul poporului român în relația cu state, companii și organizații străine, să se asigure că bogățiile naturale ale țării sunt exploatate în interesul românilor, să apere producătorii români, să creeze locuri de muncă inclusiv prin reindustrializarea țării și mai ales să nu mai fure banii românilor. E simplu! Propaganda, marketingul politic, ingineriile sociale nu pot înlocui buna guvernare, degeaba și-au găsit ei de lucru să se lupte cu fantoma lui Ceaușescu, ca simbol al suveranismului. Românii nu sunt proști. Ei știu că vrăjeala nu ține de foame.

George Scarlat

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE