Înainte de IT, fintech, crypto, meta, ai nevoie de ingineri

Postat la: 31.01.2022 |

Înainte de IT, fintech, crypto, meta, ai nevoie de ingineri

Toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nimeni nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile - vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 absolvenţi, am avut o ofertă de muncă de la firme de 25.000 joburi.

Marţi, 25 ianuarie, o conferinţă ZF/Liberty Steel despre industrie, o temă puţin ieşită din peisaj, într-o lume în care noile generaţii vorbesc numai despre e-commerce, IT, digitalizare, crypto, meta.

Liberty Steel este Sidex Galaţi, un business care anul trecut a depăşit 1 miliard de euro, iar Sanjeev Gupta, miliardarul din spatele grupului vrea/trebuie să investească un miliard de euro în următorii ani pentru a rămâne la masa discuţiilor, într-o lume în care economia verde începe să facă jocurile.

Gupta a preluat combinatul de la Galaţi acum trei ani, când vechiul proprietar Lackshmi Mittal vroia să-l închidă şi unde nu mai investise de ani de zile.

Discuţia se duce treptat dinspre combinat spre tot Galaţiul, o zonă industrială care a pierdut foarte mult sânge în ultimele decenii şi care a cunoscut o cădere demografică şi economică destul de mare şi din cauza autorităţilor de la Bucureşti, care îi lasă pe cei de pe plan local să se descurce singuri într-o lume globală.

După ce ani de zile Galaţiul şi Brăila s-au războit, acum încearcă să se prezinte ca o singură zonă economică, cea mai aglomerată după Bucureşti-Ilfov, în încercarea de a atrage investitori, bani şi locuri de muncă poate mai bine plătite.

Eminenţa cenuşie a Galaţiului, parlamentarul european Dan Nica (pentru IT-iştii care nu ştiu, la începutul anilor 2000, pe când era ministru în guvernul Năstase, Dan Nica a venit cu scutirile fiscale pentru IT-işti, în încercarea de a-i reţine în ţară) spune că prin PNRR şi prin fondurile europene din noul ciclu financiar această zonă are o şansă unică de a lua 5 miliarde de euro şi de a încerca să mai recupereze ceva din terenul pierdut.

Inevitabil, discuţia ajunge şi la forţa de muncă, care este cea mai mare problemă pentru companii, pentru economia românească, dar şi pentru toată lumea. (Germania tocmai a ridicat salariul minim la 12 euro/oră, adică un echivalent de 9.500 de lei brut pe lună şi are nevoie imediată de 400.000 de oameni).

Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, spune că discuţia despre forţa de muncă trebuie să fie mult mai puternică: toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile - vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 de absolvenţi am avut o ofertă de muncă de 25.000 de posturi. Trebuie să vorbim mai mult despre acest lucru. Ce societate poate fi aceea fără industrie? Ce ţară poate fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri?

Liberty, cu aproape 7.000 de salariaţi, a angajat anul trecut încă 650, iar necesarul pentru acest an este cam tot pe aici spune Mihaela Vereş, director HR Liberty Steel. Avem nevoie şi de ingineri, şi de sudori, şi de macaragii, spune Liberty.

Dar industria nu este extrem de ofertantă pentru noua generaţie, care are ca priorităţi alte sectoare.

Toate companiile au aceeaşi problemă, iar fluctuaţia de personal este la cele mai ridicate cote. Chiar şi în bănci fluctuaţia a ajuns la 30% în front office.

Rudi Vizental, de la ROCA Industries, un grup care tocmai s-a listat la busă şi care vrea să administreze companii de producţie de materiale de construcţii, spune că acum s-a ajuns ca o investiţie să se facă doar dacă ai oameni, pentru că bani ai.

Nu există un program naţional pentru industria din România, fie de forţă de muncă, fie de investiţii, fiecare companie, cele mai multe private, încercând să se descurce pe cont propriu.

În criza asta a energiei, marii consumatori de energie au fost "uitaţi".

Industria deţine 20% din economia naţională şi angajează o treime din forţa de muncă. Sectorul de IT are 200.000 de IT-işti şi 7% din economie. Salariile din IT sunt duble faţă de cele din industrie.

Confruntaţi cu o criză mare în sectorul medical, Liviu Dgranea şi PSD au mărit salariile la medici şi asistente şi, după cum spune Fady Chreih, CEO Regina Maria, la câştigurile actuale din România de 3.000 de euro pe lună, medicii nu mai au niciun motiv să plece în afară. Problema este că la ingineri nu poţi să faci acelaşi lucru, pentru că cei mai mulţi lucrează în companii private, iar salariile sunt diferite.

Peste România, teoretic, trebuie să plouă cu 100 de miliarde de euro în următorul deceniu, banii din PNRR şi noul exerciţiu financiar european. Dincolo de discuţiile legate de capacitatea autorităţilor publice de a derula proiectele din PNRR şi cu fondurile europene, a doua problemă este legată de forţa de muncă.

În construcţii s-a găsit soluţia cu importul de asiatici, dar de unde iei ingineri dacă ai nevoie de ei?

Şi cum spune Mihnea Costoiu despre asta, trebuie să vorbim mai mult în societate, în spaţiul public, începând de la companii, universităţi, până la guvern: de foarte multe ori se uită că înaintea unui softist, un inginer a creat un calculator şi că înaintea unui medic care lucrează cu un echipament medical este un inginer care a creat acel lucru.

Cristian Hostiuc

loading...
PUTETI CITI SI...

Înainte de IT, fintech, crypto, meta, ai nevoie de ingineri

Postat la: 31.01.2022 |

0

Toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nimeni nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile - vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 absolvenţi, am avut o ofertă de muncă de la firme de 25.000 joburi.

Marţi, 25 ianuarie, o conferinţă ZF/Liberty Steel despre industrie, o temă puţin ieşită din peisaj, într-o lume în care noile generaţii vorbesc numai despre e-commerce, IT, digitalizare, crypto, meta.

Liberty Steel este Sidex Galaţi, un business care anul trecut a depăşit 1 miliard de euro, iar Sanjeev Gupta, miliardarul din spatele grupului vrea/trebuie să investească un miliard de euro în următorii ani pentru a rămâne la masa discuţiilor, într-o lume în care economia verde începe să facă jocurile.

Gupta a preluat combinatul de la Galaţi acum trei ani, când vechiul proprietar Lackshmi Mittal vroia să-l închidă şi unde nu mai investise de ani de zile.

Discuţia se duce treptat dinspre combinat spre tot Galaţiul, o zonă industrială care a pierdut foarte mult sânge în ultimele decenii şi care a cunoscut o cădere demografică şi economică destul de mare şi din cauza autorităţilor de la Bucureşti, care îi lasă pe cei de pe plan local să se descurce singuri într-o lume globală.

După ce ani de zile Galaţiul şi Brăila s-au războit, acum încearcă să se prezinte ca o singură zonă economică, cea mai aglomerată după Bucureşti-Ilfov, în încercarea de a atrage investitori, bani şi locuri de muncă poate mai bine plătite.

Eminenţa cenuşie a Galaţiului, parlamentarul european Dan Nica (pentru IT-iştii care nu ştiu, la începutul anilor 2000, pe când era ministru în guvernul Năstase, Dan Nica a venit cu scutirile fiscale pentru IT-işti, în încercarea de a-i reţine în ţară) spune că prin PNRR şi prin fondurile europene din noul ciclu financiar această zonă are o şansă unică de a lua 5 miliarde de euro şi de a încerca să mai recupereze ceva din terenul pierdut.

Inevitabil, discuţia ajunge şi la forţa de muncă, care este cea mai mare problemă pentru companii, pentru economia românească, dar şi pentru toată lumea. (Germania tocmai a ridicat salariul minim la 12 euro/oră, adică un echivalent de 9.500 de lei brut pe lună şi are nevoie imediată de 400.000 de oameni).

Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, spune că discuţia despre forţa de muncă trebuie să fie mult mai puternică: toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile - vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 de absolvenţi am avut o ofertă de muncă de 25.000 de posturi. Trebuie să vorbim mai mult despre acest lucru. Ce societate poate fi aceea fără industrie? Ce ţară poate fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri?

Liberty, cu aproape 7.000 de salariaţi, a angajat anul trecut încă 650, iar necesarul pentru acest an este cam tot pe aici spune Mihaela Vereş, director HR Liberty Steel. Avem nevoie şi de ingineri, şi de sudori, şi de macaragii, spune Liberty.

Dar industria nu este extrem de ofertantă pentru noua generaţie, care are ca priorităţi alte sectoare.

Toate companiile au aceeaşi problemă, iar fluctuaţia de personal este la cele mai ridicate cote. Chiar şi în bănci fluctuaţia a ajuns la 30% în front office.

Rudi Vizental, de la ROCA Industries, un grup care tocmai s-a listat la busă şi care vrea să administreze companii de producţie de materiale de construcţii, spune că acum s-a ajuns ca o investiţie să se facă doar dacă ai oameni, pentru că bani ai.

Nu există un program naţional pentru industria din România, fie de forţă de muncă, fie de investiţii, fiecare companie, cele mai multe private, încercând să se descurce pe cont propriu.

În criza asta a energiei, marii consumatori de energie au fost "uitaţi".

Industria deţine 20% din economia naţională şi angajează o treime din forţa de muncă. Sectorul de IT are 200.000 de IT-işti şi 7% din economie. Salariile din IT sunt duble faţă de cele din industrie.

Confruntaţi cu o criză mare în sectorul medical, Liviu Dgranea şi PSD au mărit salariile la medici şi asistente şi, după cum spune Fady Chreih, CEO Regina Maria, la câştigurile actuale din România de 3.000 de euro pe lună, medicii nu mai au niciun motiv să plece în afară. Problema este că la ingineri nu poţi să faci acelaşi lucru, pentru că cei mai mulţi lucrează în companii private, iar salariile sunt diferite.

Peste România, teoretic, trebuie să plouă cu 100 de miliarde de euro în următorul deceniu, banii din PNRR şi noul exerciţiu financiar european. Dincolo de discuţiile legate de capacitatea autorităţilor publice de a derula proiectele din PNRR şi cu fondurile europene, a doua problemă este legată de forţa de muncă.

În construcţii s-a găsit soluţia cu importul de asiatici, dar de unde iei ingineri dacă ai nevoie de ei?

Şi cum spune Mihnea Costoiu despre asta, trebuie să vorbim mai mult în societate, în spaţiul public, începând de la companii, universităţi, până la guvern: de foarte multe ori se uită că înaintea unui softist, un inginer a creat un calculator şi că înaintea unui medic care lucrează cu un echipament medical este un inginer care a creat acel lucru.

Cristian Hostiuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE