• Tweet

În data de 11 septembrie a.c., am participat la festivitățile de comemorare a 150 de ani de la trecerea în eternitate a marelui și tragicului nostru erou național Avram Iancu, organizate la mormântul său de la Țebea, străjuit de gorunul secular al lui Horea, un erou de aceeași magnitudine.

Cu această ocazie, am aflat cu stupefacție și cu mâhnire, de la reprezentanți ai Filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu, că primăria din această străveche localitate transilvăneană vrea să mute statuia lui Avram Iancu din piața centrală a municipiului, unde a fost amplasată în 1998, sub pretextul modernizării centrului istoric, care a devenit semipietonal. Pentru relocarea statuii a fost aleasă o locație situată in spatele bisericii romano-catolice maghiare din Turda, care ne aduce aminte de infamul edict Unio trio nationum ( dedicat maghiarilor, sașilor și secuior) adoptat de Dieta (o formulă cvasiparlamentară medievală) Transilvaniei întrunită la Turda, cu peste 450 de ani în urmă (în 1568), prin care au fost excluși reprezentanții românilor ardeleni din dietă și românii au fost declarați națiune tolerată, iar religia ortodoxă a fost decăzută la statutul de religie tolerată.

Principalul vinovat pentru relocare este considerat primarul liberal Cristian Matei, un fost profesor mediocru de liceu, cunoscut drept un traseist și trădător politic (după ce 30 de ani a fost membru, vicepreședinte și în final președinte al PSD Turda, funcție din care a fost ales primar al municipiului, a devenit președinte al organizației locale a PNL în anul electoral 2020), implicat în grave acte de corupție și de abuz în serviciu, precum și în acte rușinoase de imoralitate, inclusiv cu nora sa, pe care a promovat-o directoare de școală și a căsătorit-o cu fiul său suferind de anumite dizabilități, pentru a convietui sub același acoperiș. Culmea ironiei, primarul și unii consilieri locali au origini în Munții Apuseni, templul sacru al moților. Oare ce au de spus nașul Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, și finul său Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, care se fălesc că sunt moți originari din Apuseni și sunt șefii politici ai edilului șef de la Turda.

Mutarea statuii lui Iancu constituie o gravă impietate la memoria Craiului Munților și o mare ofensă la adresa poporului român, care a fost un aprig apărător al drepturilor politice ale românilor din Transilvania și a devenit cel mai cântat erou al tuturor românilor. Iancu a avut legături intrinseci cu Turda, unde s-a oprit și chiar a adăstat în peregrinările sale spre Feleac și spre Cluj din perioada studenției și din prima fază a revoluției de la 1848. Craiul Munților este invocat în cunoscutele versuri ,, Iancule, Măria Ta, / Lasă Turda, n-o prăda / Că-ți dăm bani cu ferdela / Și galbenii cu merța." Așa se întâmplă când în manualele de istorie sunt alocate doar câteva rânduri marelui luptător Avram Iancu și revoluției românilor din Transilvania de la 1848-1849.

În 10 iulie a.c., după ce au aflat de intenția de relocare a statuii, sute de membri și de simpatizanți ai Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu au organizat un marș și un miting de protest, in care s-au intonat Imnul lui Iancu (,,Din Țara Moților noi am venit"), Marșul lui Iancu (,,Iancule Mare") și cîntecul ,,Trăiască Duhul lui Iancu" și s-a scandat ,,Lancea lui Horea, sus!", ,,Jos trădătorii!", ,, Afară, afară, cu trădătorii din țară!", ,,Rușine, rușine, să vă fie!", ,, Să vină primarul!", ,,Libertate!", ,,Unitate!", ,,Trăiască și înflorească, Moldova, Ardealul și Țara Romînească!", ,,Trăiască România Mare!", ,,Iancu în centru!", ,,Nu cedăm!", ,,Nu-i lăsăm!", ,,Murim, luptăm, pe Iancu îl apărăm!", ,, Avram Iancu suntem toți!". Cu această ocazie, reprezentanți ai Societății Avram Iancu au depus o petiție la primărie, la care vajnicul primar Matei, care a dat bir cu fugiții atunci, nu a catadicsit să răspundă până în prezent, desi au trecut aproape trei luni.

Intenția de relocare a statuii lui Iancu din centrul Turdei se înscrie într-un curent cancel autohton de mutare spre zone mai periferice sau de depozitare ori, mai bine-zis, de ascundere, în locații unde sunt lăsate uitării și distrugerii. Astfel, la Oradea, municipiu majoritar românesc, sub autoritatea unui primar liberal, Ilie Bolojan, a fost mutată din centrul municipiului, respectiv din Piața Unirii, statuia marelui voievod Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei țări românești (Țara Românească, Transilvania și Moldova), fiind dusă în fundul unei curți, unde a fost grav și iremediabil deteriorată, dezintegrându-se în două părți calul din bronz. In locul statuii temerarului și viteazului voievod român a fost amplasat un monument dedicat regelui Ferdinand, descendent dintr-o ramură a familiei de Hohenzollern. Tot la Oradea, a fost relocat bustul marelui și genialului poet național Mihai Eminescu, care a fost pitit într-o cușcă de lemn ce pare a fi fost de câini.

La Târgu Mureș, tot municipiu majoritar românesc, primăria a încercat, la propunerea actualului primar Zoltan Soos, licențiat în istorie, care a candidat ca independent susținut de UDMR, să mute statuia marelui revoluționar pașoptist Nicolae Bălcescu (culmea, tocmai românul care a încercat să realizeze reconcilierea între revoluționarii maghiari și revoluționarii români din Transilvania, respectiv între liderul maghiar Lajos Kossuth și liderul român Avram Iancu) și schimbarea denumirii românești a Pieței Memorandumului cu denumirea maghiară Gecse Daniel (un ilustru necunoscut, inclusiv pentru mulți maghiari).

Deciziile adoptate în acest sens au fost însă contestate și anulate în justiție. Tot acest primar, a dezvelit recent, în incinta cetății medievale din urbea de pe Mureș, un bust al marelui voievod al Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, ulterior generalisim și guvernator al Regatului Ungariei, care este de origine română (fiul cneazului Voicu de Hunedoara și tatăl lui Matei Corvin, considerat cel mai mare rege al Ungariei din toate timpurile), fără nicio mențiune în limba română, pe soclu fiind inscripționate cuvintele „Iohannes de Hunyad". Cel puțin, nu a mai fost denumit Janos Hunyadi, cum o fac majoritatea maghiarilor și a liderilor lor politici și religioși.

La Satu Mare, primarul UDMR Gabor Keskenyi urmărește, de câțiva ani, mutarea statuii marelui luptător memorandist și unionist Vasile Lucaciu din parcul central, situat în Piața Libertății, sub pretextul modernizării acestei zone. În realitate, principalul obiectiv al primarului maghiar este construirea unei parcări subterane cu sute de locuri, sub parc, care să deservească în principal hotelul Dacia, anterior Panonia (o bijuterie arhitecturală în stilul new secession, al cărei proiect a obținut premiul I la expoziția universală de la Paris din 1901), care a fost cumpărat în 2017 de o firmă controlată de serviciul de spionaj ungar și de un amic milionar al premierului maghiar Viktor Orban.

Pe de altă parte, în piața centrală din Arad, denumită Piața Reconcilierii, tronează statuile trufașe și imense (de 5-6 metri înălțime) ale celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare (care a ucis zeci de mii de români in operațiunea de ,,pacificare" a Transilvaniei din 1848-1849) spânzurați de austrieci după victoria țaristo-habsburgică de la Șiria, alături de care pașoptiștii români sunt întruchipați în statui pigmeice, cu expresii triste, resemnate. In piața centrală din Sibiu, denumită Piața Mare, președintele României, Klaus Werner Iohannis, a inaugurat în septembrie 2021 o statuie monumentală a baronului Samuel von Brukentahl, guvernatorul austriac al Transilvaniei în perioada reprimării atroce a răscoalei țărănești conduse de eroii martiri Horea, Cloșca și Crișan.

În schimb, eroii și românilor, începând cu Avram Iancu si continuând cu Gheorghe Lazăr, Andrei Șaguna, Andrei Mureșanu, George Barițiu, Timotei Cipariu, Emanoil Gojdu, Ion Slavici, Octavian Goga, Badea Gheorghe Cârțan, ș.a. nu au avut loc în piețele publice din Sibiu, datorită opoziției primăriei, în fruntea căreia s-a aflat cea mai lungă perioadă (2000-2014) actualul președinte al României, care este succedat de pupila sa politică Astrid Fodor. Statuile sau mai bine-zis busturile eroilor neamului românesc au fost ascunse și înghesuite in Parcul Astra din urbea de pe Cibin. Deși a avut legături strânse cu acest oraș, în care a locuit și a profesat avocatura câțiva ani după revoluție, Iancu nu a avut statuie în Sibiu până în 2018, Anul Centenarului, când s-a permis cu greu amplasarea unui bust al său în parcul susamintit.

Colac peste pupăză, președintele Ungariei, Katalin Novak, a inaugurat, în cursul lunii mai a.c., în cetatea Alba Carolina din Alba Iulia o statuie impozantă a lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei în perioada 1613-1629, sub pretextul aniversării a 400 de ani de la înființarea Colegiului Academic din Alba Iulia, una din cele mai importante școli medievale pentru maghiari, după ce Ungaria a fost transformată în pașalâc în urma victoriei zdrobitoare a turcilor de la Mohaci.

La dezvelirea statuii a participat cu aplomb și primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa (anterior membru al PDL și al PNL, iar din anul electoral 2020 membru al USR), care a rostit un discurs elogios la adresa principelui transilvan. În schimb, primarul Pleșa nu a dovedit niciun aplomb față de cererea inițiată de un senator PSD de Alba și semnată de mii de localnici pentru ridicarea unei statui pe măsură eroului național Avram Iancu în incinta cetății Alba Capitolina , acesta având doar un bust în orașul Marii Uniri. Nici eroii martiri Horea, Cloșca și Crișan nu au cinstea de a avea un monument în incinta cetății, obeliscul lor fiind ridicat în exteriorul acesteia, în fața portii a treia.

În actualul context al războiului declanșat de Rusia în Ucraina, România și românii se află iar într-un an de cumpănă, precum au fost în anul revoluționar 1848, când mișcările revoluționare din principatele române au fost prinse în clește de cele trei imperii vecine (otoman, habsburgic și țarist), precum și de armata revoluționară maghiară în cazul Transilvaniei, și în fatidicul an 1940, când Rusia sovietică ne-a răpit Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, iar Ungariei horthyste i-a fost cedată Transilvania de Nord, în urma odiosului dictat de la Viena. Acum, România este prinsă între poftele și planurile revanșarde mai mult sau mai puțin insidioase și periculoase ale dușmanilor pereni și ireductibili de la Răsărit și de la Apus.

Pentru a evita rapturile, cedările și trădările din umilitorul an 1940, va trebui să fim pregătiți să ne apărăm pământul strămoșesc, casa, familia și credința. Parafrazându-l pe marele nostru erou Avram Iancu, va trebui să punem iar ,,pumnul în pieptul furtunii" și să ne apărăm cu ,,lancea lui Horea", nu (numai) cu ,,argumente juridicești și filozoficești". No gata! No hai!

Valer Marian