ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Păcală președinte!

Postat la: 01.05.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Păcală președinte!

Nu poți să nu te rogi pentru odihna unui papă care spune în cuvinte simple atâtea advăruri cutremurătoare:

"Viața aceasta va trece repede:
Nu vă certați cu oamenii.
Nu vă plângeți prea mult.
Nu fiți amărâți.
Nu e nevoie să fiți într-un conflict constant cu partenerul vostru; până la urmă, l-ați ales pentru a împărtăși momente frumoase, nu amare.
Nu pierdeți somnul din cauza facturilor.
Nu încetați să vă sărutați persoanele dragi.
Nu deveniți obsedați de o casă impecabilă.
Bunurile materiale trebuie câștigate de fiecare; nu vă concentrați pe acumularea unei moșteniri.
Nu țineți prea multe diete; la urma urmei, corpul vostru este doar împrumutat... bucurați-vă de el.
Țineți aproape câinii și pisicile voastre.
Nu păstrați vasele pentru ocazii speciale.
Folosiți tacâmurile noi."

Papa Francisc a promovat o Biserică deschisă pentru toți, inclusiv pentru săraci, marginalizați, refugiați și comunitățile LGBT, un ton rar întâlnit la un asemenea nivel. Spre deosebire de predecesorii săi, a trăit modest, renunțând la simbolurile opulenței papale. A dat un exemplu personal de smerenie autentică.

În Enciclica "Laudato Si'" a lansat un apel global pentru protejarea planetei, un gest istoric pentru un lider religios. A încercat activ să construiască punți cu Islamul, Iudaismul și alte religii, contribuind la pace și înțelegere globală și a adus transparență în chestiuni delicate, cum ar fi abuzurile sexuale și finanțele Vaticanului, în ciuda rezistenței interne. Fără Papa Francisc, Biserica Catolică ar fi rămas, probabil, mai rigidă și mai puțin conectată la problemele reale ale lumii contemporane.

Dar mai merită o rugăciune de odihnă întru Domnul - pe care o fac, cu aceeași stăruință, pentru cel care a fost Papa Clement al XVIII lea. În secolul XVI cafeaua era interzisă la Roma, decretată fiind „bevanda del diavolo". Papa Clement a spus minunata frază „Ebbene, questa bevanda di Satana e talmente deliziosa che sarebbe un pecato lasciare che ne facciamo uso esclusivamente agl infedeli. Imbroglieremo Satana battezzandola".

Cât de frumos: Il vom păcăli pe Satana, botezând cafeaua... O strategie de a neutraliza răul: adică, dacă ceva (sau cineva) este perceput ca fiind malefic sau periculos, soluția este să-l botezi, adică să-l introduci în rânduiala sacră, să-l "curăți" printr-un act religios (în special botezul, care simbolizează purificarea și apartenența la Biserică). Păcălirea Satanei înseamnă că, în loc să lupți direct cu răul (unde ai putea fi învins), îl „îmbrobodești", îl înșeli printr-un act sfânt care îl dezarmează sau îl transformă.

Botezul are rolul de a schimba natura ființei sau obiectului botezate, deci Satana, care nu poate suporta binele și sfințenia, ar fi păcălit sau învins printr-o formă aparent blândă dar profundă de rezistență... A fost momentul când cafeaua a început să fie foarte apreciată la Roma. În Piața San Marco din Veneția a fost deschisă în 1720 prima cafenea din Italia "Caffe Florian"... Primul băutor de cafea român este atestat în anii 1500, logofătul Tăutu din Moldova, iar prima cafenea bucureșteană a fost deschisă de un ienicer turc, pe nume Kara Hami.

Am urmărit pe ecrane înmormântarea Papei Francisc. Imagini de o emoție tulburătoare, întrerupte brutal și grețos de emisiunile și reclamele electorale. Un teatru de prost gust al așa-zisei "campanii electorale", unde candidații par a fi o multiplicare a personajului Păcală - simboluri vii ale decăderii politicianului și a statului românesc. Păcală nu mai este doar șiret și inteligent, ci devine, o dată cu trecerea anilor prost, leneș, superficial, incapabil să construiască ceva durabil. În loc să folosească istețimea pentru binele comunității, Păcală cel modern, candidat la preșidenție ajunge să-și bată joc de orice regulă, să submineze autoritatea și ordinea, contribuind la dezorganizarea și degradarea satului.

Păcală - candidat, care "păcălește" totul și pe toți, ajunge să fie imaginea auto-distrugerii. În trecut, în Comunism, Păcală era un simbol pozitiv (de inteligență și supraviețuire). Azi, în rolul de candidat, el devine o figură emblematică, tragic-comică a unui stat care nu mai are direcție, în care prostia, hoția și neseriozitatea înlocuiesc valorile autentice.

Păcală, - ne amintește în jurnalul lui I.D.Sârbu - , personaj mitic, găsește din întâmplare un sac cu tămâie și se roagă și mulțumește Domnului, care în snoavele românilor este un bătrânel leneș și nu foarte inteligent, altfel, cum ar fi putut, ca rod al "tămâierii" să-i dăruiască un fluier dotat cu puteri supranaturale? Astfel, Păcală, ca un adevărat român, începe să distrugă totul. Dar, românește: nu ca să se răzbune, nici ca rod al unei răutăți exprese, ci din prostie absolută.

Drama "mitică" a lui Păcală multiplicat, spune, de fapt, istoria scrisă și ne scrisă a acestui neam, după unii, neam prost... Dacă Miorița ar putea fi considerată profeția dispariției și distrugerii satului românesc, mitoligia humorescă a personajului Păcală, întruchipează cum nu se poate mai clar alegoria pustiirii și distrugerii din temelii a statului, aceasă inimă vie a tot ce ar trebui să însemne asumarea unui "rost" în ființa noastră.

Dumnezeu prea bun, sau din pură greșală, o întruchipare divină a istoriei - îi dă pe mână lui Păcală un fluier fermecat, o putere uriașă. Păcală, întruchipat cel mai bine de acești cetățeni care își doresc să conducă România, va cânta la fluier, iar românii, asemeni oilor lui Popa Roșu, vor „dansa„ până vor muri de epuizare și groază...

Octavian Hoandră

loading...
PUTETI CITI SI...

Păcală președinte!

Postat la: 01.05.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Nu poți să nu te rogi pentru odihna unui papă care spune în cuvinte simple atâtea advăruri cutremurătoare:

"Viața aceasta va trece repede:
Nu vă certați cu oamenii.
Nu vă plângeți prea mult.
Nu fiți amărâți.
Nu e nevoie să fiți într-un conflict constant cu partenerul vostru; până la urmă, l-ați ales pentru a împărtăși momente frumoase, nu amare.
Nu pierdeți somnul din cauza facturilor.
Nu încetați să vă sărutați persoanele dragi.
Nu deveniți obsedați de o casă impecabilă.
Bunurile materiale trebuie câștigate de fiecare; nu vă concentrați pe acumularea unei moșteniri.
Nu țineți prea multe diete; la urma urmei, corpul vostru este doar împrumutat... bucurați-vă de el.
Țineți aproape câinii și pisicile voastre.
Nu păstrați vasele pentru ocazii speciale.
Folosiți tacâmurile noi."

Papa Francisc a promovat o Biserică deschisă pentru toți, inclusiv pentru săraci, marginalizați, refugiați și comunitățile LGBT, un ton rar întâlnit la un asemenea nivel. Spre deosebire de predecesorii săi, a trăit modest, renunțând la simbolurile opulenței papale. A dat un exemplu personal de smerenie autentică.

În Enciclica "Laudato Si'" a lansat un apel global pentru protejarea planetei, un gest istoric pentru un lider religios. A încercat activ să construiască punți cu Islamul, Iudaismul și alte religii, contribuind la pace și înțelegere globală și a adus transparență în chestiuni delicate, cum ar fi abuzurile sexuale și finanțele Vaticanului, în ciuda rezistenței interne. Fără Papa Francisc, Biserica Catolică ar fi rămas, probabil, mai rigidă și mai puțin conectată la problemele reale ale lumii contemporane.

Dar mai merită o rugăciune de odihnă întru Domnul - pe care o fac, cu aceeași stăruință, pentru cel care a fost Papa Clement al XVIII lea. În secolul XVI cafeaua era interzisă la Roma, decretată fiind „bevanda del diavolo". Papa Clement a spus minunata frază „Ebbene, questa bevanda di Satana e talmente deliziosa che sarebbe un pecato lasciare che ne facciamo uso esclusivamente agl infedeli. Imbroglieremo Satana battezzandola".

Cât de frumos: Il vom păcăli pe Satana, botezând cafeaua... O strategie de a neutraliza răul: adică, dacă ceva (sau cineva) este perceput ca fiind malefic sau periculos, soluția este să-l botezi, adică să-l introduci în rânduiala sacră, să-l "curăți" printr-un act religios (în special botezul, care simbolizează purificarea și apartenența la Biserică). Păcălirea Satanei înseamnă că, în loc să lupți direct cu răul (unde ai putea fi învins), îl „îmbrobodești", îl înșeli printr-un act sfânt care îl dezarmează sau îl transformă.

Botezul are rolul de a schimba natura ființei sau obiectului botezate, deci Satana, care nu poate suporta binele și sfințenia, ar fi păcălit sau învins printr-o formă aparent blândă dar profundă de rezistență... A fost momentul când cafeaua a început să fie foarte apreciată la Roma. În Piața San Marco din Veneția a fost deschisă în 1720 prima cafenea din Italia "Caffe Florian"... Primul băutor de cafea român este atestat în anii 1500, logofătul Tăutu din Moldova, iar prima cafenea bucureșteană a fost deschisă de un ienicer turc, pe nume Kara Hami.

Am urmărit pe ecrane înmormântarea Papei Francisc. Imagini de o emoție tulburătoare, întrerupte brutal și grețos de emisiunile și reclamele electorale. Un teatru de prost gust al așa-zisei "campanii electorale", unde candidații par a fi o multiplicare a personajului Păcală - simboluri vii ale decăderii politicianului și a statului românesc. Păcală nu mai este doar șiret și inteligent, ci devine, o dată cu trecerea anilor prost, leneș, superficial, incapabil să construiască ceva durabil. În loc să folosească istețimea pentru binele comunității, Păcală cel modern, candidat la preșidenție ajunge să-și bată joc de orice regulă, să submineze autoritatea și ordinea, contribuind la dezorganizarea și degradarea satului.

Păcală - candidat, care "păcălește" totul și pe toți, ajunge să fie imaginea auto-distrugerii. În trecut, în Comunism, Păcală era un simbol pozitiv (de inteligență și supraviețuire). Azi, în rolul de candidat, el devine o figură emblematică, tragic-comică a unui stat care nu mai are direcție, în care prostia, hoția și neseriozitatea înlocuiesc valorile autentice.

Păcală, - ne amintește în jurnalul lui I.D.Sârbu - , personaj mitic, găsește din întâmplare un sac cu tămâie și se roagă și mulțumește Domnului, care în snoavele românilor este un bătrânel leneș și nu foarte inteligent, altfel, cum ar fi putut, ca rod al "tămâierii" să-i dăruiască un fluier dotat cu puteri supranaturale? Astfel, Păcală, ca un adevărat român, începe să distrugă totul. Dar, românește: nu ca să se răzbune, nici ca rod al unei răutăți exprese, ci din prostie absolută.

Drama "mitică" a lui Păcală multiplicat, spune, de fapt, istoria scrisă și ne scrisă a acestui neam, după unii, neam prost... Dacă Miorița ar putea fi considerată profeția dispariției și distrugerii satului românesc, mitoligia humorescă a personajului Păcală, întruchipează cum nu se poate mai clar alegoria pustiirii și distrugerii din temelii a statului, aceasă inimă vie a tot ce ar trebui să însemne asumarea unui "rost" în ființa noastră.

Dumnezeu prea bun, sau din pură greșală, o întruchipare divină a istoriei - îi dă pe mână lui Păcală un fluier fermecat, o putere uriașă. Păcală, întruchipat cel mai bine de acești cetățeni care își doresc să conducă România, va cânta la fluier, iar românii, asemeni oilor lui Popa Roșu, vor „dansa„ până vor muri de epuizare și groază...

Octavian Hoandră

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE