• Tweet

Serviciile secrete românești (SRI) acuză Kremlinul de fraudarea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Operațiunea Rusiei a vizat aducerea candidatului pe care îl susțineau în turul doi și câștigarea a 30% dintre locurile din Parlament, potrivit unei investigații a Mediapart (Franța).

Potrivit informațiilor sursei citate, România a identificat Rusia în spatele unui atac cibernetic care a avut loc în timpul votului anulat. În ceea ce privește operațiunea de interferență „masivă" pe TikTok, aceasta a fost planificată timp de un an de către Moscova și urma să beneficieze de ea un alt candidat.

După un scenariu fără precedent care a determinat pentru prima dată o țară din Uniunea Europeană să anuleze alegerile prezidențiale din cauza unei operațiuni de interferență străină, cetățenii României sunt din nou chemați la vot duminică, 4 mai, scrie platforma citată.

Pe 6 decembrie 2024, rezultatele votului, care spre surprinderea tuturor îl plasase în frunte pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, au fost anulate de Curtea Constituțională. Judecătorii s-au bazat pe rapoarte de la serviciile secrete române, desecretizate cu două zile mai devreme, care raportau atacuri cibernetice și manipulări observate pe platforma chineză TikTok în scopuri de propagandă electorală în favoarea acestuia.

Oficial, Serviciul Român de Informații (SRI) se mulțumește, în aceste documente declasificate, să menționeze o operațiune efectuată de un „actor de stat", fără a numi Rusia.

Dar neoficial, SRI desemnează Moscova în schimburile sale de informații cu partenerii europeni. Kremlinul este atât de puternic suspectat că a intervenit într-o alegere dintr-o țară membră a Uniunii Europene, încât informația, considerată a fi cea mai sensibilă, a fost transmisă în Franța la Elysée, după cum a confirmat o sursă dintr-un minister guvernamental pentru Mediapart.

Cel mai incriminator element detectat de SRI: atacurile cibernetice la adresa structurii IT care a găzduit serverele alegerilor prezidențiale. Peste 85.000 de atacuri cibernetice, lansate „inclusiv în ziua alegerilor" din 33 de țări diferite. Atacatorii au folosit metode avansate de anonimizare, care aparent erau imposibil de identificat.

Dar ceea ce SRI nu a făcut public și despre care Mediapart dezvăluie astăzi, este că a reușit să atribuie în continuare un atac care a compromis un server de hărți lui APT29, cunoscut și sub pseudonimul „Cozy Bear" sau „The Dukes", o unitate de hackeri a SVR, informații externe rusești - a nu fi confundat cu APT28 al informațiilor militare ruse, care tocmai a fost desemnat de Macron Leaks ca fiind responsabil de către Franța. APT29, la rândul său, are printre principalele sale fapte piratarea Comitetului Național Democrat în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016.

Când a fost contactată, ambasada Rusiei în Franța nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor de la Mediapart
Potrivit informațiilor deținute de sursa citată, serviciile secrete române au colectat și informații care au permis să se stabilească că strategia de ingerință „la scară largă" în alegerile prezidențiale a fost gândită și implementată de Kremlin de la sfârșitul anului 2023.

Obiectivul ei a fost să permită unui „politician care reprezintă un partid cu tendință suveranistă" să ajungă în turul doi, apoi să obțină cel puțin în alegerile legislative următoare 30%.

Pentru a face acest lucru, și din nou conform SRI, Rusia intenționează, inițial, să alimenteze zonele de nemulțumire, având grijă să nu răspândească un limbaj prea deschis pro-rus. Mai degrabă, este vorba despre exacerbarea problemelor interne precum corupția, inflația sau efectele presupuse negative ale războiului din Ucraina în țară.

A doua parte a planului constă în redirecționarea voturilor nemulțumiților către un candidat suveranist. Inițial, alegerea Kremlinului ar fi căzut pe europarlamentarul de extremă dreapta Diana Iovanovici Șoșoacă, șefa partidului SOS România. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României a respins-o pe 6 octombrie 2024, fără justificare publică, ceea ce a făcut furori în țară, unii denunțând un complot de stat pentru eliminarea femeii care începea să răzbească în sondaje.

Curtea Constituțională i-a interzis încă o dată să concureze pe 4 mai, punând-o în discuție pentru declarațiile sale contrare „valorilor democratice" și invocând un pericol pentru apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.

La începutul lunii octombrie 2024, Diana Iovanovici Șoșoacă fiind eliminată din cursă, Kremlinul a trebuit să găsească un nou favorit, susceptibil, în caz de victorie, să aplice programul dorit: încetarea ajutorului pentru Ucraina. Conform SRI, Moscova s-ar fi orientat atunci către Călin Georgescu. Acest fost funcționar, în vârstă de 62 de ani, s-a declarat candidat în ultimul moment, nu a prezentat niciun buget de campanie și nu a organizat mitinguri. Nu avea nevoie.

Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a creat surpriza obținând aproape 23% din voturi (adică peste 2 milioane de voturi) în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu patru săptămâni înainte, sondajele îi acordau mai puțin de 1% din intențiile de vot.

Georgescu a beneficiat de o campanie de astroturfing (o tehnică care vizează umflarea artificială a unui subiect pe rețelele sociale) „sofisticată" condusă pe TikTok, permițându-i să-și sporească popularitatea, așa cum detaliază un raport al Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine, mai scrie sursa citată.

Abonații și numărul de vizualizări ale contului său s-au triplat în două săptămâni
Hashtag-urile asociate candidatului au beneficiat, de asemenea, de o popularitate fulgerătoare, precum #CalinGeorgescu, care ar fi obținut peste 73 de milioane de vizualizări în șapte zile. Rezultate excepționale. Deși rețeaua socială chineză este foarte populară în România (aproape jumătate din populație o utilizează), aceasta reprezintă „doar" 9 milioane de persoane.

Manevra s-a bazat pe mobilizarea coordonată a aproape 25.000 de conturi TikTok care au devenit deosebit de active cu două săptămâni înainte de primul tur. Conform serviciilor secrete române, aceste conturi utilizau adrese IP unice pentru a se conecta la platformă, neputând fi legate de aceeași rețea.

Documentele declasificate de administrația română dezvăluie, de asemenea, existența mai multor canale Discord și grupuri Telegram (dintre care unele erau pregătite încă din septembrie 2022), care au difuzat către publicul lor instrucțiuni precise privind conținutul de partajat, precum și directive despre modul de manipulare a algoritmului TikTok fără a fi detectate de instrumentele sale de moderare.

Astfel, se recomanda modificarea videoclipurilor partajate cu, de exemplu, adăugarea unui emoji sau a unei fraze proprii pentru ca acestea să pară conținuturi originale și nu duplicate. Se recomanda, de asemenea, scrierea de comentarii favorabile lui Călin Georgescu sub publicațiile altor candidați sau utilizarea unor hashtag-uri folosite de acesta în propriile sale publicații.

Ceea ce a contribuit la promovarea conținuturilor legate de candidat în algoritmul de recomandare al TikTok, până la propulsarea numelui său ca a 9-a tendință la nivel mondial. Platforma chineză a estimat că a fost vorba despre o „campanie de gherilă politică de masă".

Unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale
Pentru a amplifica și mai mult manipularea, peste 130 de influenceri, reprezentând peste 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a oferi „fără voia lor", insistă Viginum, vizibilitate candidatului Georgescu.

Influencerii erau însărcinați să difuzeze videoclipuri care îndemnau alegătorii să meargă la urne, fără a menționa numele unui candidat. În mesajele lor video, ei descriau calitățile așteptate de la un „candidat ideal" și împărtășeau hashtag-uri predefinite. Odată ce videoclipurile lor erau publicate, rețele coordonate de conturi inundau apoi spațiul de comentarii cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, prezentat ca având calitățile acestui „candidat ideal".

Serviciul Român de Informații a indicat într-un raport declasificat că unii dintre influencerii recrutați au fost contactați prin intermediul platformei de marketing românești FameUp, care pune în legătură agenții de publicitate care doresc să desfășoare campanii publicitare pe TikTok și YouTube cu influenceri care pot relata mesajele lor contra unei remunerații. Alții ar fi fost contactați prin e-mail, prin intermediul companiei de comunicare sud-africane FA Agency, care oferea o remunerație de 1.000 de euro per videoclip.

Odată ce alegerile au fost anulate, „Rusia și aliații săi" au difuzat pe rețelele sociale, „masiv și în mod coordonat", conform unui serviciu de informații european, un narativ care acuza autoritățile române de o „lovitură de stat", unele publicații fiind însoțite de fotomontaje care puneau în scenă prezența tancurilor în orașe românești, denunțând „sfârșitul democrației", acuzând NATO și Statele Unite de implicare în complot. Un mesaj care a fost preluat, curățat de exagerările sale, dincolo de mișcarea de extremă dreaptă și care a infuzat în întreaga societate civilă.

Ceea ce va determina serviciul francez Viginum să scrie în concluzia raportului său că „unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale".

Operațiuni de ingerință „violente" și „dirijate de administrația prezidențială rusă" au fost detectate în ultimele luni în diferite țări europene unde se desfășurau alegeri. Franța este, de asemenea, vizată.