ZC
ZC




ZC




Geopolitica papalității și alegerea noului Papă. Va câștiga omul lui Trump sau se va impune din nou Putin?

Postat la: 25.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Geopolitica papalității și alegerea noului Papă. Va câștiga omul lui Trump sau se va impune din nou Putin?

Ca să începem discuția despre papalitate, trebuie să menționăm episodul din 1935, când, la o întâlnire între ministrul de externe francez și Iosif Stalin, francezii i-au cerut lui Stalin să nu mai persecute catolicii pentru a-l mulțumi pe papă, iar Stalin a răspuns: „Câte divizii comandă papa?" Dar, desigur, papa nu comandă divizii în mod direct.

Când definim geopolitica papalității, ne referim la puterea normativă și ideologică pe care o are papa nu doar asupra celor 1,3 miliarde de catolici din lume, ci și asupra populațiilor din țările majoritar catolice - sau chiar și a celor care nu sunt catolici - întrucât această putere diplomatică influențează alegeri, legi interne și are un impact considerabil prin puterea financiară a Vaticanului.

Geopolitica papalității este una dintre cele mai vechi, dacă ne amintim că, încă de la primele expediții ale exploratorilor europeni în Asia sau Africa, influența s-a transmis prin încercările de convertire la catolicism. În Japonia, misiunile catolice nu au avut mult succes, dar în America Latină și în Africa, majoritatea populației a fost convertită datorită acestei geopolitici religioase.

Catolicismul este cea mai centralizată religie din lume. De exemplu, ortodoxia este împărțită între diverse biserici naționale, iar islamul nu are un lider unic recunoscut de întreaga comunitate musulmană. Acest lucru îl face pe papa cel mai puternic lider religios din lume, datorită ierarhiei extrem de clare. Desigur, în ultimii ani, datorită controverselor generate de politicile progresiste ale Bisericii Catolice, unitatea a slăbit. Dar, istoric, Vaticanul a avut o influență uriașă. De exemplu, papa Ioan Paul al II-lea a avut un rol esențial în căderea comunismului în Europa de Est. Papa este o figură simbolică ce poate influența politica mondială prin discursuri și vizite.

Din acest motiv, papalitatea este considerată un mediator neutru important. Ne putem uita în istorie, de exemplu, la faptul că papa a moderat oficial apropierea dintre SUA și Cuba sau la faptul că în 2016, papa s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a discuta despre conflictele din Orientul Mijlociu.

Pe lângă latura religioasă și diplomatică, Vaticanul este și un actor financiar. Miliarde de dolari se află în sistemul bancar al Vaticanului de decenii, chiar secole. Acolo se ascund multe fonduri și, dacă vă amintiți, în anii '80 a avut loc scandalul cu bancherul Vaticanului, Roberto Calvi, găsit mort după ce s-a descoperit că s-au furat aproximativ 1,5 miliarde de dolari - ceea ce ar echivala cu aproximativ 8 miliarde în prezent. Și aceasta a fost doar o singură bancă implicată în legături cu Vaticanul, deci ne putem imagina doar cât de marul este capitalul cumulativ de bani spălați sau ascunși.

Astăzi, toți se întreabă cine va deveni noul papă. Papa Francisc a fost extrem de progresist și a avut grijă ca majoritatea cardinalilor care vor vota succesorul să fie numiți chiar de el. Din cei 252 de cardinali, doar 135 au sub 80 de ani și au drept de vot. Dintre aceștia, 108 au fost numiți de papa Francisc, ceea ce înseamnă că își va putea „asigura" indirect moștenirea.

Pentru prima dată în istorie, mai puțin de jumătate dintre cardinalii electori sunt europeni, deci este foarte posibil ca noul papă să fie latino-american sau african, acolo unde se află cele mai mari comunități de catolici.

Favoritul principal este Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, un conservator italian despre care se zvonește că ar fi „omul Rusiei". Un alt favorit european este Peter Erdő, cardinalul Ungariei, tot conservator. Mai există și un candidat american, Raymond Burke, extrem de conservator și cu o personalitate excentrică - un „showman" comparat cu Trump, dar nu este foarte agreat de ceilalți cardinali. Din Asia, se remarcă filipinezul Luis Antonio Tagle, foarte progresist. În Africa, cei mai importanți candidați sunt Fridolin Ambongo Besungu (R. D. Congo), un conservator, și Peter Kodwo Appiah Turkson (Ghana), un moderat.

Până acum nu a fost remarcat un favorit din America Latină, motiv pentru care este foarte posibil ca noul papă să fie african. În general, în organizațiile internaționale vedem tot mai des alegeri de lideri africani, considerați oficial „neutri", dar în realitate reflectând și influența Rusiei și a Chinei - mai ales a Rusiei, care are o putere normativă în creștere în Africa.

Se pare că Trump va veni în Europa la funeraliile papei nu doar din respect, ci pentru a încerca să influențeze votul, știind cât de important este pentru SUA controlul asupra Americii Latine - o regiune extrem de catolică. În America Latină, fiecare cardinal are o influență imensă în propria țară, iar Trump ar vrea unul „pe aceeași lungime de undă" cu el. Nu se știe cât de eficient va fi, pentru că se bazează în principal pe prietena lui, Giorgia Meloni, care nu are experiență vastă în domeniul religiei, și nu știe exact de ce voturi are nevoie și cu cine ar trebui să discute pentru a și le asigura.

Eu personal prezic că următorul papă va fi unul mai conservator, în ciuda faptului că majoritatea cardinalilor electori sunt progresiști. Nu cred că Biserica Catolică va rezista dacă va continua pe linia actuală. Noul papă va fi, cel mai probabil, african. Chiar dacă Pietro Parolin și Erdő sunt favoriți, cred că „momentul Africii" a venit, și acest lucru va semnala o apropiere a Vaticanului de Rusia, exact cum am văzut și în alte organizații normative precum Comitetul Olimpic Internațional, care, după alegerea unui lider african, a demonstrat o apropiere semnificativă de Moscova.

Daria Gușă

loading...
PUTETI CITI SI...

Geopolitica papalității și alegerea noului Papă. Va câștiga omul lui Trump sau se va impune din nou Putin?

Postat la: 25.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Ca să începem discuția despre papalitate, trebuie să menționăm episodul din 1935, când, la o întâlnire între ministrul de externe francez și Iosif Stalin, francezii i-au cerut lui Stalin să nu mai persecute catolicii pentru a-l mulțumi pe papă, iar Stalin a răspuns: „Câte divizii comandă papa?" Dar, desigur, papa nu comandă divizii în mod direct.

Când definim geopolitica papalității, ne referim la puterea normativă și ideologică pe care o are papa nu doar asupra celor 1,3 miliarde de catolici din lume, ci și asupra populațiilor din țările majoritar catolice - sau chiar și a celor care nu sunt catolici - întrucât această putere diplomatică influențează alegeri, legi interne și are un impact considerabil prin puterea financiară a Vaticanului.

Geopolitica papalității este una dintre cele mai vechi, dacă ne amintim că, încă de la primele expediții ale exploratorilor europeni în Asia sau Africa, influența s-a transmis prin încercările de convertire la catolicism. În Japonia, misiunile catolice nu au avut mult succes, dar în America Latină și în Africa, majoritatea populației a fost convertită datorită acestei geopolitici religioase.

Catolicismul este cea mai centralizată religie din lume. De exemplu, ortodoxia este împărțită între diverse biserici naționale, iar islamul nu are un lider unic recunoscut de întreaga comunitate musulmană. Acest lucru îl face pe papa cel mai puternic lider religios din lume, datorită ierarhiei extrem de clare. Desigur, în ultimii ani, datorită controverselor generate de politicile progresiste ale Bisericii Catolice, unitatea a slăbit. Dar, istoric, Vaticanul a avut o influență uriașă. De exemplu, papa Ioan Paul al II-lea a avut un rol esențial în căderea comunismului în Europa de Est. Papa este o figură simbolică ce poate influența politica mondială prin discursuri și vizite.

Din acest motiv, papalitatea este considerată un mediator neutru important. Ne putem uita în istorie, de exemplu, la faptul că papa a moderat oficial apropierea dintre SUA și Cuba sau la faptul că în 2016, papa s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a discuta despre conflictele din Orientul Mijlociu.

Pe lângă latura religioasă și diplomatică, Vaticanul este și un actor financiar. Miliarde de dolari se află în sistemul bancar al Vaticanului de decenii, chiar secole. Acolo se ascund multe fonduri și, dacă vă amintiți, în anii '80 a avut loc scandalul cu bancherul Vaticanului, Roberto Calvi, găsit mort după ce s-a descoperit că s-au furat aproximativ 1,5 miliarde de dolari - ceea ce ar echivala cu aproximativ 8 miliarde în prezent. Și aceasta a fost doar o singură bancă implicată în legături cu Vaticanul, deci ne putem imagina doar cât de marul este capitalul cumulativ de bani spălați sau ascunși.

Astăzi, toți se întreabă cine va deveni noul papă. Papa Francisc a fost extrem de progresist și a avut grijă ca majoritatea cardinalilor care vor vota succesorul să fie numiți chiar de el. Din cei 252 de cardinali, doar 135 au sub 80 de ani și au drept de vot. Dintre aceștia, 108 au fost numiți de papa Francisc, ceea ce înseamnă că își va putea „asigura" indirect moștenirea.

Pentru prima dată în istorie, mai puțin de jumătate dintre cardinalii electori sunt europeni, deci este foarte posibil ca noul papă să fie latino-american sau african, acolo unde se află cele mai mari comunități de catolici.

Favoritul principal este Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, un conservator italian despre care se zvonește că ar fi „omul Rusiei". Un alt favorit european este Peter Erdő, cardinalul Ungariei, tot conservator. Mai există și un candidat american, Raymond Burke, extrem de conservator și cu o personalitate excentrică - un „showman" comparat cu Trump, dar nu este foarte agreat de ceilalți cardinali. Din Asia, se remarcă filipinezul Luis Antonio Tagle, foarte progresist. În Africa, cei mai importanți candidați sunt Fridolin Ambongo Besungu (R. D. Congo), un conservator, și Peter Kodwo Appiah Turkson (Ghana), un moderat.

Până acum nu a fost remarcat un favorit din America Latină, motiv pentru care este foarte posibil ca noul papă să fie african. În general, în organizațiile internaționale vedem tot mai des alegeri de lideri africani, considerați oficial „neutri", dar în realitate reflectând și influența Rusiei și a Chinei - mai ales a Rusiei, care are o putere normativă în creștere în Africa.

Se pare că Trump va veni în Europa la funeraliile papei nu doar din respect, ci pentru a încerca să influențeze votul, știind cât de important este pentru SUA controlul asupra Americii Latine - o regiune extrem de catolică. În America Latină, fiecare cardinal are o influență imensă în propria țară, iar Trump ar vrea unul „pe aceeași lungime de undă" cu el. Nu se știe cât de eficient va fi, pentru că se bazează în principal pe prietena lui, Giorgia Meloni, care nu are experiență vastă în domeniul religiei, și nu știe exact de ce voturi are nevoie și cu cine ar trebui să discute pentru a și le asigura.

Eu personal prezic că următorul papă va fi unul mai conservator, în ciuda faptului că majoritatea cardinalilor electori sunt progresiști. Nu cred că Biserica Catolică va rezista dacă va continua pe linia actuală. Noul papă va fi, cel mai probabil, african. Chiar dacă Pietro Parolin și Erdő sunt favoriți, cred că „momentul Africii" a venit, și acest lucru va semnala o apropiere a Vaticanului de Rusia, exact cum am văzut și în alte organizații normative precum Comitetul Olimpic Internațional, care, după alegerea unui lider african, a demonstrat o apropiere semnificativă de Moscova.

Daria Gușă

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE