Bazaconia cu suprapopularea planetei: Doar 10% din suprafața uscatului este locuită. "Nu mai bine terraformăm noi Terra?!"

Postat la: 02.07.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

Bazaconia cu suprapopularea planetei: Doar 10% din suprafața uscatului este locuită.

Deși deseori genială, în special prin autori ca Jules Verne, George Herbert Wells sau Isaac Asimov, literatura SF clasică n-a „mirosit" nici pe departe apariția și dezvoltarea fulminantă a calculatoarelor, nici existența și importanța Internetului. Obsesia lor era legată de călătoriile spațiale.

Neil deGrasse Tyson (născut în 1958 în New York City) este un extrem de simpatic astrofizician și specialist în comunicare științifică, director al Planetariului Hayden din Rose Center for Earth and Space din NY și cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al American Museum of Natural History. Din 2006, este prezentator al programului educațional NOVA scienceNOW, găzduit de televiziunea PBS.

Neil deGrasse Tyson este unul dintre cercetătorii care au înțeles că știința trebuie să slujească toți oamenii, nu doar curiozitatea și orgoliile oamenilor de știință, și, pe de altă parte, omenirea în ansamblul ei progresează în măsura în care crește nivelul de înțelegere și de cunoștințe nu al unei mâini de semeni, ci a tuturor celor peste opt miliarde, câți suntem până acum.

Drept care s-a angajat cu pasiune, carismă și umor în ceea ce se numește popularizarea științei. Nu este, din fericire, nici singurul, nici primul. Un coleg ultra-celebru care a făcut asta este Stephen Hawking, prin „Scurtă istorie a timpului" și alte lucrări. Lor li se adaugă Richard Dawkins, Michio Kaku, Richard Feynman, George Gamow, Stephen Jay Gould, Brian Greene, Heinz Haber, Desmond Morris, Matt Ridley, Oliver Sacks, Carl Sagan, Tzvi Yanay, precum și românii Ștefan S. Nicolau, Nicolae Cajal, Solomon Marcus...

Există de la o vreme încoace o agitație internațională pe tema cât de repede și spre ce destinații putem părăsi planeta asta. Una dintre motivații ar fi faptul că ne călcăm în picioare unii pe alții, căci am ajuns prea mulți și viitorul nu sună bine, se puiește lumea asta ceva de speriat. Informația e falsă.

Știți cât din suprafața uscatului este locuită în prezent? 10%.  Știți ce procent din uscat este cultivat în agricultură? 11%. Plus culturile supraetajate, existente deja, și mai ales de imensa bogăție în hrană a mărilor, oceanelor, lacurilor și apelor curgătoare, care acoperă, orișicât, 71% din suprafața planetei.

Adaptarea a primit și un nume: terraformare. A pune mâna pe o planetă fără niciunul dintre elementele necesare vieții și a o face locuibilă - Ar fi un efort atât de incomensurabil de mare încât se justifică întrebarea elementară (și în același timp sclipitoare) pe care a pus-o Neil deGrasse Tyson: „Nu mai bine terraformăm noi Terra?"

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Bazaconia cu suprapopularea planetei: Doar 10% din suprafața uscatului este locuită. "Nu mai bine terraformăm noi Terra?!"

Postat la: 02.07.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Deși deseori genială, în special prin autori ca Jules Verne, George Herbert Wells sau Isaac Asimov, literatura SF clasică n-a „mirosit" nici pe departe apariția și dezvoltarea fulminantă a calculatoarelor, nici existența și importanța Internetului. Obsesia lor era legată de călătoriile spațiale.

Neil deGrasse Tyson (născut în 1958 în New York City) este un extrem de simpatic astrofizician și specialist în comunicare științifică, director al Planetariului Hayden din Rose Center for Earth and Space din NY și cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al American Museum of Natural History. Din 2006, este prezentator al programului educațional NOVA scienceNOW, găzduit de televiziunea PBS.

Neil deGrasse Tyson este unul dintre cercetătorii care au înțeles că știința trebuie să slujească toți oamenii, nu doar curiozitatea și orgoliile oamenilor de știință, și, pe de altă parte, omenirea în ansamblul ei progresează în măsura în care crește nivelul de înțelegere și de cunoștințe nu al unei mâini de semeni, ci a tuturor celor peste opt miliarde, câți suntem până acum.

Drept care s-a angajat cu pasiune, carismă și umor în ceea ce se numește popularizarea științei. Nu este, din fericire, nici singurul, nici primul. Un coleg ultra-celebru care a făcut asta este Stephen Hawking, prin „Scurtă istorie a timpului" și alte lucrări. Lor li se adaugă Richard Dawkins, Michio Kaku, Richard Feynman, George Gamow, Stephen Jay Gould, Brian Greene, Heinz Haber, Desmond Morris, Matt Ridley, Oliver Sacks, Carl Sagan, Tzvi Yanay, precum și românii Ștefan S. Nicolau, Nicolae Cajal, Solomon Marcus...

Există de la o vreme încoace o agitație internațională pe tema cât de repede și spre ce destinații putem părăsi planeta asta. Una dintre motivații ar fi faptul că ne călcăm în picioare unii pe alții, căci am ajuns prea mulți și viitorul nu sună bine, se puiește lumea asta ceva de speriat. Informația e falsă.

Știți cât din suprafața uscatului este locuită în prezent? 10%.  Știți ce procent din uscat este cultivat în agricultură? 11%. Plus culturile supraetajate, existente deja, și mai ales de imensa bogăție în hrană a mărilor, oceanelor, lacurilor și apelor curgătoare, care acoperă, orișicât, 71% din suprafața planetei.

Adaptarea a primit și un nume: terraformare. A pune mâna pe o planetă fără niciunul dintre elementele necesare vieții și a o face locuibilă - Ar fi un efort atât de incomensurabil de mare încât se justifică întrebarea elementară (și în același timp sclipitoare) pe care a pus-o Neil deGrasse Tyson: „Nu mai bine terraformăm noi Terra?"

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE