Care este țara unde oamenii îmbătrânesc mai lent și unde se clasează România în acest top. Care sunt factorii care favorizează îmbătrânirea rapidă

Postat la: 29.07.2025 |

Europenii prezintă cele mai ridicate niveluri de îmbătrânire sănătoasă dintre cele patru continente analizate, arată un studiu publicat în Nature Medicine. Cercetătorii au constatat că există însă o țară în care condițiile de trai duc la o îmbătrânire lentă și o viață sănătoasă la vârste înaintate. Aceasta este Danemarca.

Cercetătorii au analizat datele a peste 160.000 de persoane din 40 de țări pentru a înțelege ce factori influențează procesul biologic al îmbătrânirii. Pentru acest studiu s-a folosit și un model de inteligență artificială numit „ceasul decalajului biocomportamental" („biobehavioural age gap clock") care a măsurat diferența dintre vârsta cronologică a unei persoane și vârsta prezisă de model, în funcție de riscurile la care este expusă.

De exemplu, dacă ai 50 de ani, dar, pe baza factorilor de risc din jurul tău, modelul estimează că ai 55 de ani, înseamnă că ai un decalaj biocomportamental de +5 ani. Cu cât această diferență este mai mare, cu atât îmbătrânești mai repede din punct de vedere biologic.

Cele mai ridicate niveluri de îmbătrânire sănătoasă au fost înregistrate în Europa, dintre cele patru continente analizate: Africa, Asia, Europa și America de Sud. Danemarca a fost țara cu cel mai lent ritm de îmbătrânire, participanții danezi având în medie o vârstă biologică cu 2,35 ani mai mică decât vârsta lor reală. Pe locurile următoare s-au situat Olanda și Finlanda.

În schimb, persoanele din țările cu venituri reduse tind să îmbătrânească mai rapid. La polul opus, Egiptul a avut cel mai mare ritm de îmbătrânire accelerată, participanții având o vârstă biologică în medie cu 4,75 ani mai mare decât cea cronologică. Egiptul a fost urmat de Africa de Sud și mai multe țări din America de Sud. În Europa, regiunile sudice și estice - inclusiv România - au înregistrat rate mai rapide de îmbătrânire.

Sunt trei categorii de factori care influențează sănătatea în procesul de îmbătrânire: Factori fizici, precum calitatea aerului sau expunerea la poluanți; Factori sociali, cum ar fi egalitatea de gen și statutul socioeconomic; Factori sociopolitici, care s-au dovedit a fi extrem de importanți, poate chiar decisivi.

Persoanele care îmbătrânesc accelerat sunt de opt ori mai predispuse să aibă dificultăți în desfășurarea activităților zilnice și de patru ori mai expuse riscului de declin cognitiv, potrivit datelor studiului. În țările unde drepturile cetățenești sunt limitate sau unde corupția politică este ridicată, îmbătrânirea biologică este mai accelerată.

„Acest studiu este important deoarece redefinește îmbătrânirea nu doar ca rezultat al biologiei și stilului de viață, ci și ca produs al condițiilor de mediu și al forțelor sociopolitice. Modul în care trăiești și guvernarea din țara ta pot accelera sau încetini considerabil îmbătrânirea.", explică dr. Morten Scheibye-Knudsen, profesor de gerontologie la Universitatea din Copenhaga.

Efectele negative ale politicii asupra îmbătrânirii sunt încă puțin înțelese, dar ar putea fi legate de stresul cronic cauzat de insecuritate, inegalități în sistemul de sănătate și lipsa unor perspective clare. „Este încă un argument solid în favoarea investițiilor în soluții universale, precum educația și asistența medicală pentru toți, pentru a menține sănătatea populației și a reduce decalajele globale în îmbătrânire", concluzionează dr. Scheibye-Knudsen.

Deși studiul nu stabilește legături cauzale definitive, autorii subliniază importanța sa pentru politicile de sănătate globală. Schemele de asigurare universală de sănătate, accesul egal la educație și consolidarea democrației pot contribui la o îmbătrânire mai lentă a populațiilor.