A fost Soarele parte dintr-un duo stelar? O ipoteză care reconfigurează începuturile sistemului nostru solar

Postat la: 27.07.2025 |

Majoritatea stelelor se nasc în sisteme binare. Și atunci, de ce ar fi Soarele nostru o excepție? - o întrebare aparent simplă de la care au plecat doi astronomi de la Universitatea Harvard, Amir Siraj și Ari Loeb, într-un studiu publicat în revista Astrophysical Journal Letters. Practic, susțin cercetătorii americani, Soarele ar fi putut avea un companion stelar cu care a împărțit începuturile într-un sistem binar temporar.

Surprinzător a fost că modelul creat de ei, cel în care Soarele ar fi avut un frate geamăn în trecutul îndepărtat, s-a dovedit mai mult decât un simplu exercițiu de imaginație, subliniază BigThink. Odată creat scenariul sistemului binar, cei doi cercetători și-au dat seama că această poveste de origine ar putea rezolva unele dintre cele mai mari mistere ale sistemului nostru solar, printre care geneza norului Oort și prezența unor obiecte masive capturate, precum o eventuală Planetă 9.

Datele prelevate până în prezent de astronomi indică faptul că în jurul sistemului solar, care este în general plat, există o învelitoare sferică formată din peste un trilion de obiecte înghețate cu diametrul de peste un kilometru. Acesta este norul Oort, probabil sursa cometelor cu perioade foarte lungi din sistemul nostru solar (obiecte care au nevoie de 200 de ani sau mai mult pentru a orbita în jurul Soarelui).

Cometele cu perioadă foarte lungă vin spre noi din toate direcțiile, iar astronomii au bănuit inițial că originile lor sunt aleatorii. Totuși, se pare că traiectoriile lor duc înapoi la o sursă comună, una situată între 2.000 și aproximativ 100.000 de unități astronomice de la Soare (o unitate astronomică este distanța de la Soare la Pământ). Iar faptul că au puncte diferite de origine indică tocmai forma sferică a norului Oort.

Trebuie subliniat că niciun obiect din norul Oort nu a fost observat direct, deși sondele spațiale Voyager 1 și 2, New Horizons și Pioneer 10 și 11 sunt toate în drum spre acolo. Norul este atât de îndepărtat însă, încât toate cele cinci sonde vor fi „moarte" până când vor ajunge acolo.

Se presupune, în general, că norul Oort este alcătuit din resturi provenite de la formarea sistemului nostru solar și a altor sisteme vecine (practic, materiale capturate de la alte stele). Totuși, spune Amir Siraj, coautor al studiului de la Harvard, „modelele anterioare au avut dificultăți în a reproduce raportul așteptat între obiectele din sistemul nostru solar și cele din norul Oort exterior".

În acest context, adaugă el, „modelul capturării într-un sistem binar oferă o îmbunătățire semnificativă și un rafinament care, în retrospectivă, pare evident... acela că majoritatea stelelor asemănătoare Soarelui se nasc cu un companion binar".

„Sistemele binare sunt mult mai eficiente la capturarea obiectelor decât stelele singure", explică și co-autorul Ari Loeb. „Dacă norul Oort s-a format așa cum a fost observat indirect, asta ar implica faptul că Soarele a avut într-adevăr un companion cu o masă similară, care a fost pierdut înainte ca Soarele să părăsească roiul stelar în care s-a născut", subliniază acesta.

Determinarea sursei obiectelor din norul Oort este mai mult decât o enigmă astronomică interesantă, spune Siraj. „Obiectele din norul Oort exterior ar putea fi implicate în momente cheie ale istoriei Pământului, așa cum ar fi aducerea apei pe Terra sau chiar extincția dinozaurilor. Privite astfel, înțelegerea originii lor devine în mod evident una extrem de importantă."

Influența gravitațională a unui posibil companion binar al Soarelui ar putea de asemenea explica un alt fenomen misterios, deformarea orbitelor unor obiecte din afara orbitei lui Pluto (poate o Planetă 9) sau a unor corpuri mai mici, trans-neptuniene, aflate la marginea centurii Kuiper.

„Enigma nu se referă doar la norul Oort, ci și la obiectele extreme trans-neptuniene, precum ipotetica Planetă 9. Originea lor este neclară, iar noul nostru model prezice că ar trebui să existe mai multe obiecte cu o orientare orbitală similară cu cea a Planetei 9", declară Loeb.

Autorii studiului își pun speranța în telescoapele spațiale ale viitorului. „Dacă vom confirma existența Planetei 9 precum și o dovadă a faptului că aceasta a fost capturată,precum și o populație de planete pitice capturate în mod similar, atunci modelul binar va fi favorizat în detrimentul istoriei stelare solitare care a fost mult timp presupusă", subliniază Siraj.

Loeb și Siraj consideră că nu este surprinzător faptul că nu vedem niciun semn clar al fostului companion al Soarelui în acest moment. „Stelele care trec prin roiul stelar natal ar fi îndepărtat companionul de la Soare prin influența lor gravitațională". „Înainte de pierderea sistemului binar, sistemul solar ar fi capturat deja învelișul său exterior de obiecte, și anume norul Oort și populația Planetei 9", adaugă cei doi.

Și atunci, dacă toată această ipoteză se dovedește adevărată, unde a dispărut fratele geamăn al Soarelui? Răspunsul celor doi astronomi americani ar putea fi unul dezarmant: „Companionul pierdut de mult timp al Soarelui ar putea fi acum oriunde în Calea Lactee".