Cele 12 direcţii pentru care România vrea să obţină bani europeni, prin Planul de Relansare

• Tweet

Preşedintele a avut în cursul zilei de miercuri o întâlnire cu membrii Guvernului, în care a discutat despre modalităţile concrete prin care România va putea accesa integral şi utiliza cât mai eficient aceste fonduri.

Cele 12 direcţii prioritare stabilite de către Guvern şi Controcei sunt:

Sănătate
Educaţie
Digitalizare şi securitate cibernetică
Transport durabil
Combaterea schimbărilor climatice
Protecţia mediului
Energie
Eficienţă energetică
Mobilitate urbană
Mediu de afaceri şi antreprenoriat
Cercetare-inovare
Creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar

Preşedintele a precizat că aceste domenii sunt grupate pe 3 piloni principali ai Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, şi anume: I - Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică şi rezilienţă.

Klaus Iohannis a reamintit că România a obţinut, în urma unor negocieri foarte dificile, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro fonduri europene, pentru următorii 9 ani.

„O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi", a declarat Iohannis.

Preşedintele a precizat că atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare, iar cifrele vorbesc de la sine.

„Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă şi plăţile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%. Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei - Eroilor" şi conexiunea feroviară Gara de Nord - Aeroportul Otopeni. Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu - Piteşti, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova - Piteşti ori Centura Bucureştiului. Şi acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanţare a fost deblocată. O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanţare pentru spitalele regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca şi au fost iniţiate procedurile legale pentru contractele de achiziţie publică necesare realizării proiectului tehnic de execuţie. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi. În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale", mai declarat Klaus Iohannis.